De-a lungul timpului senatoarea Diana Șoșoacă a ajuns una dintre cele mai controversate persoane din politica românească. De la propagarea teoriilor conspiraționiste în timpul pandemiei de coronavirus și până la susținerea deschisă pentru invazia rusă din Ucraina, Șoșoacă s-a aflat de multe ori în centrul atenției și nu într-un sens pozitiv. Recent aflăm că șefa SOS România și-a promovat soțul prim-vicepreședinte al acestei formațiuni politice.
Informația apare într-un comunicat al partidului, care prezintă programul Şcolii de Vară, care va avea loc în staţiunea Rânca, din Gorj. Soțul Dianei Șoșoacă a fost condamnat, în mai, în primă instanță, la 180 de zile de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 18.000 de lei către statul român, plus 2.500 de lei cheltuieli de judecată, după ce în 2021 a agresat un polițist. Agentul intervenise într-un scandal între soții Șoșoacă și o echipă de jurnaliști de la Rai Uno. Soțul senatoarei Șoșoacă ar fi amenințat-o atunci pe jurnalista de la televiziunea italiană că „o aruncă pe fereastră”. Iată o retrospectivă a celor mai halucinante momente care o au ca protagonistă pe Diana Șoșoacă.
Diana Șoșoacă, de la conspiraționstă pe rețelele de socializare, la apărătoarea lui Putin
Intrată în Parlamentul României la finalul anului 2020, pe listele AUR, Șoșoacă și-a căpătat notorietatea pe rețelele de socializare în timpul pandemiei de COVID-19. Acest moment a reprezentat o oportunitate rară, Șoșoacă decizând să se transforme într-un vector de dezinformare. Mizând pe prejudecățile a zeci de mii de oameni, Șoșoacă a început să apese pedala dezinformării pe pagina sa de Facebook, postând zeci de mesaje prin care făcea apologia anti-vaccinării. Pe lângă cei peste 200.000 de urmăritori ai paginii sale de Facebook, zeci de alte pagini dedicate senatoarei au început să răsară pe rețelele de socializare ca ciupercile după ploaie. Toate preluau același mesaj conspiraționist al senatoarei.
În iarna lui 2021, Diana Șoșoacă avea să fie exclusă din AUR, semn că derapajele senatoarei deveniseră prea incomode chiar și pentru un partid populist precum cel condu de Simion. Șoșoacă a declarat război formațiunii conduse de Simion, iar radicalizarea acesteia a continuat. Momentul invaziei ruse din Ucraina a reprezentat o altă oportunitate pentru Diana Șoșoacă. Cum pandemia dispăruse din atenția opiniei publice, Șoșoacă a decis să își mute atenția asupra celuilalt mare eveniment care acaparase atenția opiniei publice. Și în acest caz, Șoșoacă a decis să pivoteze în zona teoriilor conspiraționiste, dezinformând publicul din țară. La început, mesajele Dianei Șoșoacă se concetrau pe ideea negării existenței unui război în Ucraina. Senatoarea posta pe pagina sa de Facebook mesaje prin care spunea că Kievul nu este bombardat, chiar în clipa în care forțele ruse se aflau la câțiva kilometri de capitala ucraineană și comiteau atrocitățile de la Bucha și Irpin.
Revoltați, unii internauți o trimiteau pe Șoșoacă la Kiev pentru a vedea cu ochii ei bombele: „De ce nu vă duceți la Kiev, să faceți live-uri d-alea demne de super puterile dvs???? Va rog eu frumos, nu mergeti un pic pan’ la Kiev sa ne relatati la cald evenimentele?! Aşteptăm să mergeți în Kiev/Harkov şi să le spuneți oamenilor că bombardamentele (care au distrus numeroase locuințe, şi au cauzat şi pierderi umane) nu există de fapt…”, erau câteva dintre mesajele postate de internauți ca răspuns la dezinformările promovate de Șoșoacă.
Ulterior, când a devenit mult prea evident că războiul este cât se poate de real și narativul negării existeței conflictului nu mai putea fi crezut de nimeni, mesajele lui Șoșoacă s-au modificat în sensul justificării conflictului și a promovării ideii recuperării unor teritorii de la ucraineni. Cu alte cuvinte, Șoșoacă promova în mod halucinant ideea atacării Ucrainei, de partea Rusiei. Diana Șoșoacă a început să devină o preferată a presei rusești acolo unde dădea frecvent interviuri, amestecând acestei idei cu alte conspirații clasice de tipul George Soroș. Pe lângă aparițiile frecvente alături de ambasadorul rus de la București, Șoșoacă a promovat toate firele narative ale Kremlinului, inclusiv ideea că Occidentul este de vină pentru război. Șoșoacă a mers atât de departe încât a propus un proiect de lege prin care cerea anexarea teritoriilor din vechiul regat al României, care acum sunt în Ucraina, deși acestea fuseseră anexate la ordinul lui Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Per total, Diana Șoșoacă reprezintă unul dintre principalii vectori de dezinformare din politica românească, iar faptul că partidul acesteia, SOS România se află aproape de pragul de 5%, potrivit sondajelor de opinie, nu reprezintă o veste bună pentru democrația din România.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
