Skip to content
Politică

ANALIZĂ CCR se face că nu cunoaște tratatele UE. De ce decizia CJUE are prioritate

Inquam Photos/OCtav Ganea

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis ca judecătorii naționali să aibă puterea de a lăsa neaplicată o decizie a unei curți constituționale naționale care este contrară dreptului UE. Hotărârea CJUE se referă la deciziile CCR în privința completurilor de 3 și 5 ale ICCJ, care au dus la rejudecarea mai multor procese. Răspunsul CCR nu a întârziat să apară. Potrivit Curții Constituționale, decizia CJUE nu produce efecte în mod practic decât după revizuirea Constituţiei în vigoare, „care, însă, nu se poate face de drept”. „În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituţiei în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la iniţiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii şi în condiţiile prevăzute chiar în Constituţia României”, a transmis Curtea.

CCR și prevalența dreptului european

În ciuda faptului că trebuie să verifice constituționalitatea legilor, Curtea Constituțională a României se implică și tranșează în mod constant dispute politice între ramurile legislativ și executiv ale puterii. La nivel național, deciziile Curții nu pot fi contestate. Problema principală pe care o identifică însă CJUE e legată de deciziile Curții în cazul instanțelor de drept comun. Deși CJUE nu se opune ca deciziile CCR să fie obligatorii pentru acest tip de instanțe, CCR ar trebui să îndeplinească condițiile unei instanțe de judecată, respectiv să fie independentă de factorul politic. Or modul în care judecătorii sunt numiți la CCR și intervențiile constante ale Curții în rezolvarea disputelor politice interne, face ca această indenpendență a Curții să fie discutabilă.

CCR nu poate ignora însă pur și sumplu decizia CJUE pe motiv că ar fi nevoie de modificarea Constituției. În primul rând, există un principiu al precedentului în ceea ce privește dreptul Uniunii Europene. Atunci când apare un conflict între un aspect care ține de dreptul intern al unui stat și dreptul Uniunii Europene, acesta din urmă va prevala întotdeauna. Altfel spus, dreptul UE este superior dreptului național. România a consimțit lucrul acesta în momentul în care a aderat la acquisul comunitar și a semnat tratatele Uniunii Europene.

Răspunsul dat de CCR este menit să ignore decizia CJUE cel puțin temporar. Judecătorii de la CCR spun că doar prin modificarea Constituției, decizia CJUE poate fi aplicată. În acest fel, judecătorii CCR se fac că nu cunosc principiul precedentului judiciar în ceea ce privește dreptul Uniunii Europene. În octombrie, Curtea Constituțională a Poloniei a decis că anumite articole din tratatele UE sunt „incompatibile” cu Constituția țării. Decizia venea în contextul unei confruntări între Polonia și UE pe tema reformelor judiciare controversate introduse de partidul conservator naționalist Lege și Justiție (PiS). Ca și în cazul CCR, Curtea Constituțională din Polonia s-a făcut că nu cunoaște principiul precedentului judiciar, invocând Legea Fundamentală a țării. În realitate, ca și în cazul României, vorbim despre o Curte Constituțională care nu este independentă de factorul politic și care nu dorește să se depolitizeze. CCR dorește să fie suverană și să ignore inclusiv decizii la CJUE, însă lucrul acesta este imposibil fără a intra în conflict cu instituțiile UE și cu tratatele pe care chiar România le-a semnat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *