În contextul dezbaterilor tot mai aprinse privind măsurile de redresare bugetară în România, una dintre propunerile aflate pe masa partidelor care încearcă să formeze viitorul Guvern este introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare. Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, taxa ar urma să se aplice tuturor tranzacțiilor bancare – inclusiv retrageri de numerar – atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. Proiectul prevede un tarif fix: 1 leu per tranzacție până la un anumit plafon, și 3 lei peste acel plafon.
Această măsură, deși prezentată drept un instrument de combatere a deficitului bugetar, este considerată de mulți economiști și organizații civice ca fiind nocivă, cu un impact economic negativ semnificativ și cu efecte în lanț asupra costului vieții și activității economice.
Ce este taxa pe tranzacțiile bancare?
Taxa pe tranzacțiile bancare este o formă de impozitare directă a operațiunilor financiare efectuate prin intermediul băncilor. Aceasta se aplică tranzacțiilor bancare uzuale, precum transferuri între conturi, plăți cu cardul, ordine de debitare directă și retrageri de numerar de la ATM-uri sau ghișee bancare.
Spre deosebire de comisioanele bancare, care sunt stabilite de instituțiile financiare, taxa este o obligație legală impusă de stat și percepută fie direct, fie indirect (prin intermediul băncilor, care apoi o transferă asupra clienților).
Țări care au introdus deja această taxă
Ungaria a fost una dintre primele țări din UE care a implementat o taxă pe tranzacțiile bancare, începând cu anul 2013. Măsura a inclus o taxă de 0,2% (două miimi) pentru transferuri, debitări directe și plăți cu cardul și o taxă de 0,3% (trei miimi) pentru retrageri de numerar și schimburi valutare, așa cum notează economedia.ro
Taxa s-a aplicat inclusiv tranzacțiilor între conturi ale aceleiași persoane dacă acestea nu erau la aceeași bancă. Transferurile din conturile deținute în străinătate au fost exceptate. Majoritatea băncilor au crescut comisioanele pentru a acoperi taxa, iar retragerile gratuite de numerar au fost eliminate sau limitate drastic.
Impactul? Costuri mai mari pentru clienți – cu 4-600 de forinți lunar în medie – și creșteri de prețuri, întrucât companiile au transferat costul asupra consumatorilor.
Începând cu 1 aprilie 2025 și Slovacia a introdus o taxă pe tranzacțiile financiare. Vorbim despre 0,4% pentru fiecare transfer bancar, plafonat la 40 EUR, 0,8% pentru retragerile de numerar (fără limită superioară) și o taxă fixă de 2 EUR pe an pentru utilizarea cardului bancar.
Există unele excepții: plăți către bugetul de stat, transferuri între conturile aceluiași contribuabil la aceeași bancă, contribuții la pensii, depozite notariale etc. Încălcarea reglementărilor poate duce la amenzi de până la 16.000 euro și dobânzi penalizatoare de minimum 15% pe an.
În ciuda acestor prevederi, măsura a fost criticat vehement de mediul economic și ONG-uri, temându-se de costuri administrative crescute și scăderea gradului de incluziune financiară. În urma presiunii publice, organizațiile non-profit au fost în cele din urmă exceptate de la aplicarea taxei.
De ce este o măsură nocivă?
Introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare este considerată de majoritatea experților o măsură fiscală regresivă și distructivă, din mai multe motive.
În primul rând, o astfel de măsură descurajează plățile electronice. O astfel de taxă lovește exact în digitalizarea sistemului financiar, încurajând plățile în numerar și evaziunea fiscală. În loc să stimuleze comportamente moderne și transparente, statul penalizează folosirea sistemului bancar.
În al doilea rând, afectează puternic populația cu venituri mici. Taxa este proporțional mai împovărătoare pentru persoanele sărace, care depind de retrageri frecvente de numerar pentru cheltuieli curente. Costurile suplimentare lunare pot deveni insuportabile.
În al treilea rând, crește prețurile prin transferarea costurilor în lanțul economic. Companiile vor include aceste taxe în prețurile produselor și serviciilor, generând astfel inflație și afectând întreaga economie.
Ce spun experții?
Consultantul fiscal Adrian Bența a criticat dur, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor, intenția PSD de a introduce impozitarea progresivă începând cu 1 ianuarie 2026. Expertul avertizează că o asemenea măsură va încuraja din nou ascunderea veniturilor și va penaliza exact contribuabilii activi, care susțin economia.
„Impozitarea progresivă devine, în fapt, o sancțiune pentru partea cea mai activă a societății – salariații cu venituri mai mari și antreprenorii care generează dividende. Exact acești oameni plătesc cele mai multe taxe în prezent și susțin sistemul. De ce ar trebui ei să fie solidari cu un aparat de stat care doar consumă?”, a declarat Bența.
Expertul a subliniat că introducerea cotei unice în România, în 2005, a avut ca efect „albirea” veniturilor și reducerea economiei subterane, proces care s-ar putea inversa dacă se va reveni la impozitarea progresivă.
„În momentul în care a fost introdusă cota unică, veniturile s-au mai albit. Ce era negru a devenit gri, ce era gri a devenit alb. Dacă ne întoarcem la progresivă, riscăm ca veniturile să reintre în zona gri sau chiar neagră. Este un pas înapoi fiscal”, a spus specialistul.
În ciuda intenției declarate de a reduce deficitul bugetar, taxa pe tranzacțiile bancare este o măsură cu efecte adverse majore asupra economiei, cetățenilor și încrederii în sistemul financiar. Experiența altor state, precum Ungaria și Slovacia, arată că această taxă duce inevitabil la costuri crescute pentru toți actorii economici, afectează incluziunea financiară și descurajează digitalizarea.
Pentru România, un astfel de impozit ar putea amplifica tensiunile sociale și economice și ar contrazice strategiile europene privind modernizarea sistemului financiar. Mai înțelept ar fi să se caute soluții echitabile, sustenabile și care stimulează conformarea voluntară, nu o pedeapsă fiscală colectivă aplicată tuturor celor care aleg să folosească instrumente moderne de plată.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
