Vremeanoua.ro a făcut public referatul procurorilor DNA, în baza căruia s-a cerut arestarea preventivă a președintelui Consiliului Județean Vaslui. Potrivit documentului, Dumitru Buzatu și-a depășit atribuțiile, acesta influențând desfășurarea proiectului de reabilitare și modernizare a Drumului strategic județean Bârlad-Laza-Codăești. Buzatu făcea presiuni asupra responsabililor de proiect, iar aceștia îi urmau instrucțiunile.
Contextul flagrantului
Referatul arată pe larg modul în care Dumitru Buzatu a acționat, iar concluziile sunt clare. Buzatu, chiar și atunci când este confruntat cu dovezi irefutabile, refuză să își recunoască faptele. Cu toate acestea, fostul baron de Vaslui se face vinovat de luare de mită, în ciuda faptului că încerca să îi convingă pe procurori că banii proveneau ba din „economii proprii”, ba dintr-un „împrumut”.
Dumitru Buzatu a fost interceptat în timp ce primea o geantă cu bani de la omul de afaceri Emil Savin. În geantă se afla suma de 1.250.000 lei. Banii reprezentau 10% din valoarea facturilor decontate de CJ Vaslui către firma acestuia pentru lucrări de reabilitare a unui drum.
În referatul DNA omul de afaceri Emil Savin le-a relatat anchetatorilor că Buzatu obişnuia să pretindă un procent de minim 10% al contravalorii lucrărilor pe care le încredinţa diverşilor antreprenori privind infrastructura rutieră din judeţul Vaslui. El spune că, de câţiva ani, se simţea „persecutat” de Dumitru Buzatu şi că acesta „îi punea piedici” în procedurile de atribuire a unor contracte.
Omul de afaceri relatează că un om de încredere al lui Buzatu, Ioan Buruiană, poreclit „Buru”, fost angajat al DGASPC Vaslui, era cel care negocia cu antreprenorii în numele lui Buzatu atribuirea procentului de 10% din contracte. Firma lui Emil Savin primise de la CJ Vaslui un contract în valoare de 12.337.089 lei pentru reabilitarea drumului strategic judeţean Bârlad – Laza – Codăeşti, însă întâmpina greutăţi la încasarea contravalorii lucrărilor.
Emil Savin susţine că, începând cu luna mai, a fost contactat de mai multe ori de Buzatu, iar acesta i-a promis că se va implica în diferendul pe care firma Soragmin SRL îl avea cu CJ Vaslui, privind decontarea unei sume de bani pentru lucrările efectuate pe două loturi ale Drumului Strategic din Vaslui, fiind înregistrate plăţi restante în ultimii doi ani. În mai multe rânduri, Dumitru Buzatu i-ar fi spus că mai întâi trebuie „să-l rezolve cu banii” şi apoi „va veni ulterior la baltă, la un pescuit, la un pahar de vin”, dându-i de înţeles că pretinde 10% din suma care trebuia decontată de CJ Vaslui.
Întâlnirea dintre cei doi urma să aibă loc la o fermă pe care omul de afaceri o are în localitatea Cârja, unde deţinea şi un lac de agrement. Pe 18 septembrie, omul de încredere al lui Buzatu, Ioan Buruiană, îl contactează pe Savin şi îi transmite că preşedintele CJ Vaslui ar dori să vină la pescuit la ferma din localitatea Cârja, întâlnirea fiind programată pentru 22 septembrie.
Coruptia politicienilor, o problemă majoră în România
Cazul Buzatu este totodată unul elocvent pentru situația corupției din România, un fenomen care afectează atât societatea de rând, cât și clasa politică. Din acest punct de vedere, cazul Buzatu nu reprezintă decât unul dintr-un șir lung de cazuri de corupție în rândul politicienilor din România. De notat ar fi că fenomenul corupției are o serie de efecte negative. Corupția, mai ales cea în rândul autoriăților, erodează încrederea cetățenilor în instituțiile statului și subminează principiile democratice ale transparenței, responsabilității și responsabilității guvernului față de cetățeni. Atunci când oficialii publici sunt implicați în acte de corupție, aceasta poate afecta grav funcționarea corectă a democrației.
Corupția poate afecta imaginea României pe plan internațional și poate descuraja cooperarea cu alte țări și organizații internaționale. Acest lucru poate avea consecințe negative în ceea ce privește relațiile externe, ajutorul străin și participarea la organizații internaționale.
Totodată, se poate instaura o adevărată cultură a corupției, aceasta devenind o parte integrantă a culturii și a societății. Numeroasele cazuri de corupție din România ultimilor ani demonstrează că există deja semnele instaurării acestei culturi a corupției, iar cazul Buzatu nu reprezintă decât o dovadă în plus pentru acest lucru.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
