Skip to content
Politică

ANALIZĂ Ce rezultate a avut guvernul Ciucă în primele 6 luni: marile teste de rezistență pentru PNL, PSD și UDMR

Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă are 6 luni de când conduce România, într-o perioadă în care țara noastră merge din criză în criză. Războiul din Ucraina, facturile mari la energie electrică și gaze, inflația, creșterea prețurilor, pandemia sunt doar câteva probleme care au marcat ultimele 6 luni, iar Guvernul este departe de a găsi o soluție care să rezolve toate aceste crize. 

Creșterea numărului bugetarilor

Prima decizie a guvernului Ciucă, în noiembrie 2021, a fost aceea de a dezgheța angajările în instituțiile statului și în doar o lună a crescut numărul bugetarilor cu peste 3.500. În ultimele șase luni, mai multe ministere și instituții publice au făcut angajări, iar Guvernul a ajuns la un număr record de secretari și subsecretari de stat: 118. Pentru salariile celor 118 secretari și subsecretari de stat, România pierde anual peste 22 de milioane de lei. 

200 lei pentru salariul minim

Pentru a combate prețurile tot mai mari și inflația de aproape 14%, Guvernul a decis să le dea angajatorilor posibilitatea de a mări salariul minim cu 200 de lei fără taxe, doar că această măsură este voluntară. Muncitorii cu salariul minim depind de decizia angajatorului, iar măsura ar putea să nu aibă impactul estimat de Guvern. 

700 de lei pentru pensionari 

De la 1 iulie 2022, Guvernul a decis să aplice un program de măsuri sociale care ar trebui să ajute mai multe categorii de muncitori și pensionari. Persoanele vârstnice cu pensia sub 2.000 de lei vor primi, o singură dată, un sprijin de 700 de lei. Planul „Sprijin pentru România”, care include aceste măsuri, a fost propus de PSD, fiind una dintre promisiunile lor electorale. Salariile profesorilor, polițiștilor și pentru personalul TESA vor crește cu câteva sute de lei. De asemenea, Guvernul are în vedere acordarea unui „sfert din diferența de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariați din sistemul public”. Angajările la stat ar trebui oprite de la 1 iulie, iar cheltuielile bugetare ar trebui să scadă cu 10% (în afară de investiții, salarii, pensii și asistență socială).

Marcel Ciolacu/ Inquam Photos/George Calin

Facturile la energie electrică și gaze

În iarna 2021-2022, guvernul Ciucă a compensat facturile românilor la energie electrică și gaze. Ministerul Energiei a reacționat greu și târziu, cu un pachet de măsuri care i-a nemulțumit pe români și mai ales pe cei din mediul de afaceri. Multe companii din România au primit facturi de trei ori mai mari la energie. Aproape jumătate de milion de români au primit facturi calculate greșit, iar Ministerul Energiei nu a luat nicio măsură, lăsând totul în responsabilitatea altor instituții. Azomureș, combinatul chimic, și-a oprit activitatea în decembrie 2021, din cauza prețului foarte mare la gaze. Abia după 4 luni, compania și-a reluat activitatea. 

Modul în care Ministerul Energiei a gestionat criza facturilor a adus multe critici actualului Guvern, iar soluțiile au fost întotdeauna provizorii, fără a rezolva problemele care generează aceste prețuri uriașe. Ministrul Virgil Popescu a acuzat Rusia pentru prețul tot mai mare la gaze: „Atâta timp cât vom fi în continuare dependenţi de gaz din Federaţia Rusă, preţ al gazului care am văzut cu toţii că începând cu a doua parte a anului trecut a început să crescut brusc, fără nicio justificare, practic manipulat, prin reducerea ofertei – prețurile nu vor scădea”. 

Virgil Popescu/ Sursa foto: news.ro

Guvernul condus de Nicolae Ciucă a decis, în martie 2022, să plafoneze prețurile pentru energie electrică și gaze, de la 1 aprilie 2022, timp de 1 an de zile. 

Prețurile pentru energie electrică vor fi următoarele: 

  • maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 KWh
  • maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 100 kWh şi 300 KWh inclusiv
  • maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor non-casnici.

Pentru gaze, se vor aplica următoarele tarife până la 31 martie 2023: 

  • maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici
  • maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor non-casnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh.

Facturile la energie electrică și gaze au fost cea mai mare provocare pentru actualul guvern, iar problema nu este rezolvată, ci doar amânată până anul următor. De asemenea, Guvernul trebuie să plătească în continuare mulți furnizori de energie electrică și gaze, după ce a decis să compenseze o parte din facturile românilor. Potrivit Comisiei Europene, Guvernul întârzie plățile către furnizori, iar multe companii riscă să rămână fără capital. 

Desființarea Secției Speciale

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea infracțiunilor în justiție (SIIJ). Proiectul a fost propus de Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, și a fost adoptat în februarie 2022. După mai multe tentative, Guvernul a reușit să renunțe la respectiva secție, care a adus României mai multe critici pe plan internațional. 

Războiul din Ucraina

 România a evitat să-și asume anumite riscuri încă de la începutul conflictului. Autoritățile de la București au fost ușor ezitante, dar au respectat cu strictețe toate deciziile luate la nivelul NATO și UE. Premierul Nicolae Ciucă a mers în Ucraina, unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski. România a reacționat mult mai rapid în criza refugiaților, oferindu-le ucrainenilor cazare și masă. Guvernul a decis să ofere 70 de lei/zi familiilor care primesc refugiați ucraineni, acești bani fiind cazare (50 lei/zi) și masă (20 lei/zi). De asemenea, hotelurile pot primi 100 lei/zi dacă vor decide să primească refugiați. 

Volodimir Zelenski și Nicolae Ciucă/ Sursa: Facebook/Nicolae Ciucă

Volodimir Zelenski și Nicolae Ciucă, Sursa foto: Facebook

Crize politice în Guvern

În decembrie 2021, Florin Roman a fost nevoit să-și dea demisia din funcția de ministru al cercetării și digitalizării, după ce s-a descoperit că a trecut informații false în CV și a fost acuzat de plagiat. Premierul Ciucă i-a cerut lui Roman să-și clarifice situația, iar a doua zi fostul ministru și-a prezentat demisia. Dar și premierul Ciucă a fost acuzat de plagiat, de către jurnalista Emilia Șercan. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) nu a reușit să verifice teza de doctorat a premierului, iar scandalul a dispărut din atenția publică. 

A doua plecare din guvernul Ciucă a fost Dan Vîlceanu, fostul ministru al fondurilor europene și apropiatul lui Florin Cîțu. În momentul în care Florin Cîțu a pierdut influența în PNL și a anunțat că-și va da demisia din funcția de președinte al partidului, Dan Vîlceanu a făcut un pas în spate și a renunțat la funcțiile de ministru și secretar general PNL. Această schimbare din guvern a fost consecința unor schimbări la vârful PNL. 

Coaliția problemelor nerezolvate

România este departe de a depăși actualele crize. Inflația, prețurile tot mai mari, facturile, dobânzile uriașe, creșterea datoriei publice, salariile mici sunt probleme care afectează viața de zi cu zi a românilor. Guvernul a prezentat doar câteva soluții provizorii, însă nu s-a atins de cauza acestor probleme. Coaliția dezbate situația colectării taxelor și a impozitării progresive, iar PSD și PNL nu găsesc un numitor comun. 

Primele 6 luni ale guvernului condus de premierul Nicolae Ciucă sunt marcate de o supraviețuire politică, într-o perioadă de criză. PSD rămâne marele beneficiar al acestei guvernări, reușind să fie în sondaje la circa 35%, iar PNL a crescut la 23%. În topul încrederii, premierul Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, sunt politicienii în care românii au cea mai mare încredere, ambii fiind la 31%, în aprilie 2022. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *