După 3 ani de pandemie, Comisia Europeană a anunțat, în 2023, că răsfățul cu deficitul bugetar excesiv va trebui să se încheie la finalul acestui an și din 2024 toate statele membre să revină la pragul de 3% din PIB. România riscă să atingă un deficit bugetar de 6%, la final de 2023, adică de 2 ori mai mult decât ne cere Comisia Europeană.

„În aceste condiții, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2023 riscă să depășească 6 la sută din PIB, adică ar constitui un regres față de nivelul de deficit de 5,7 la sută din PIB înregistrat în 2022”, a avertizat Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.

România înregistrează deficit bugetar excesiv încă din 2019, când era la 4% din PIB. Problema deficitului bugetar excesiv în România nu este generată de pandemia coronavirus, așa cum s-a întâmplat în alte state, ci are cauze cu mult înainte de pandemie. Deja din 2020 România risca să ia măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul, însă a fost ajutată de pandemie și de suspendarea pactului fiscal, care a permis statelor membre să crească cheltuielile peste pragul de 3% din PIB.

Deficitul bugetar excesiv din 2008 s-a redus în 4 ani

Reducerea deficitului bugetar excesiv nu este o misiune simplă, iar România are deja un exemplu din criza din 2008. În acel an, România înregistra un deficit bugetar excesiv de 5,4%, fiind pe locul 3 în UE după Irlanda și Marea Britanie. Chiar și Grecia, statul cel mai afectat de acea criză economică, avea în 2008 un deficit bugetar excesiv de doar 5% din PIB. Totodată, țara noastră continua să aibă creștere economică în 2008, iar acest lucru a amăgit guvernul român, care nu a înțeles pericolul deficitului bugetar excesiv.

În perioada 2009-2013, România a fost în procedura de deficit bugetar excesiv, după ce Comisia Europeană a decis că Guvernul de la București trebuia să ia măsuri dure. În 2009 deficitul bugetar excesiv ajungea la 5,1%, în 2010 a urcat la 6,8%, în 2011 a scăzut la 5,6% și abia în 2012 a scăzut la 2,9% din PIB. Comisia Europeană a oprit procedura de deficit bugetar excesiv împotriva României în iunie 2013, după ce a primit garanții că deficitul va rămâne sub 3%, așa cum prevede pactul fiscal.

În perioada 2009-2012, Guvernul României a adoptat cele mai dure măsuri de austeritate din istoria post-decembristă. Cele mai afectate au fost salariile și pensiile cetățenilor, care au fost tăiate cu 20 și 25%, plus un val uriaș de concedieri din instituțiile statului. Consecințele măsurilor de austeritate au fost dezastruoase pentru societatea românească.

De asemenea, consecințele politice au fost plătite de PDL, partidul controlat la vremea respectivă de Traian Băsescu. PDL și-a asumat guvernarea în acea perioadă și după ce în 2008 obținuse 32% la alegerile parlamentare, în 2012 a scăzut la 12%. În doar 4 ani, fostul partid al lui Băsescu pierduse peste 20 de procente, iar președintele Băsescu, cel care și-a asumat public cele mai dure măsuri de austeritate, s-a confruntat cu un val de ură și numeroase tentative de demitere.

Măsuri anunțate în 2023

Guvernul României încearcă de mai multe luni să vină cu măsuri pentru a reduce deficitul bugetar încă din 2023, însă recent a mărit salariile unor categorii de bugetari, precum profesorii și polițiștii. Așa cum ne-a arătat criza din 2008, creșterea economică nu e un motiv să stăm liniștiți și nici nu ne ferește de criză economică.

Cel mai mare pericol al deficitului bugetar excesiv este acela că reprezentanții Comisiei Europene vor putea impune măsuri de austeritate, dacă vor vedea că deciziile guvernului nu sunt suficiente. Comisia Europeană va face recomandări și apoi va stabili obiective, care vor trebui respectate și nu va mai exista loc de negocieri.

Marcel Boloș, ministrul finanțelor, a declarat că este exclus să depășim pragul de 5% pentru deficitul bugetar. Actualul guvern ar dori să se ia măsuri pentru reducerea deficitului la circa 4,4% cât și-a asumat România în legea bugetului din acest an.

„Este exclus să avem un deficit bugetar peste 5% din PIB, dacă nu vrem să fie suspendate fondurile europene”, a declarat Boloș.

Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru deficitul bugetar. Potrivit discuțiilor, Comisia a fost de acord să nu activeze suspendarea de fonduri, dar deficitul bugetar din acest an trebuie redus faţă de cel de anul trecut, urmând ca în 2024 să continue cu o scădere mai consistentă. De asemenea, Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecție, respectiv creșteri de taxe, care să asigure Comisia că deficitul va rămâne pe o traiectorie descendentă.

Exemplul din urmă cu 15 ani ne arată că reducerea deficitului nu se poate realiza în câteva luni, iar România a avut nevoie de 3 ani pentru a coborî de la 5,6% la 2,9%.

Dacă Guvernul nu ia măsuri dure în 2023, atunci există riscul ca în 2024 Comisia Europeană să impună măsuri de austeritate în România sau să oprească fondurile europene. Ambele decizii ale Comisiei vor fi dificile pentru economia și societatea românească.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News