Parlamentul României a adoptat noua reformă a pensiilor speciale, după ce au fost introduse mai multe modificări cerute de Curtea Constituțională. Reforma pensiilor speciale este un jalon important pentru PNRR-ul României, iar ratarea acestuia ar însemna pierderea a circa 3 miliarde de euro.

România s-a angajat în PNRR să alinieze pensiile speciale la principiul contributivității și să limiteze cât mai mult pensia de serviciu. Cea mai importantă reducere a pensiilor speciale este aceea că nu vor putea depăși salariul net încasat.

Parlamentarii au introdus un amendament prin care au crescut perioada de calcul a pensiei de serviciu. Magistrații vor primi o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. Perioada de calcul a crescut de la ultimele trei luni de activitate, cât prevedea primul proiect de lege, la ultimele 48 de luni de activitate.

La ce vârstă se vor pensiona magistrații

Pentru a ajunge la această pensie specială, magistrații au nevoie de cel puțin 25 de ani vechime în funcție și să împlinească 60 de ani. Însă vârsta de pensionare va fi atinsă abia peste 20 de ani. Nu se va ajunge la vârsta de pensionare de 60 de ani pentru magistrați în următorii ani, așa cum probabil ar fi vrut Comisia Europeană, ci peste câteva decenii. Pragul de vârstă va crește treptat.

În cazul magistraților de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică vârsta de pensionare din prezent este 47 de ani și 4 luni, cu 25 de ani vechime. Vârsta de pensionare va crește cu 4 luni în fiecare an, urmând ca peste 20 de ani să avem primele cazuri de magistrați pensionați la 60 de ani.

Militarii se vor pensiona la 65 de ani, din 2035

Mult mai rapid va crește vârsta de pensionare pentru militari. În 2035 aceștia se vor putea pensiona la 65 de ani și vor munci cu 5 ani mai mult decât magistrații. Din anul 2031 militarii ar trebui să aibă deja o vârstă de pensionare de 61 de ani, cu o vechime minimă de 25 de ani.

De asemenea, se schimbă și formula de calcul a pensiilor militare: aceștia vor primi doar 65% din media soldelor/salariilor lunare brute din ultimele 12 luni consecutive. Numărul de luni va crește gradual, iar în 2043 se va ajunge la 300 de luni pentru calculul pensiei militarilor.

Supraimpozitarea nu e pentru toți

Comisia Europeană a cerut Guvernului să introducă și o supraimpozitare a părții necontributive din pensiile speciale. Comisia a propus un impozit de 30%, pentru care a insistat de mai multe ori în negocierile cu România.

Noua lege a pensiilor speciale prevede un impozit între 10 și 20%, cu o formulă de calcul destul de dificilă. Supraimpozitarea se va aplica părții necontributive în cazul pensiilor de peste 6.800 de lei, după cum urmează: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

În luna mai, Guvernul anunța un impozit de 30%, dar în prezent s-a răzgândit și a rămas la cel mult 20%.

Vor accepta CCR și Comisia Europeană

După adoptarea noii legi pentru pensiile speciale, rămâne de văzut dacă aceasta va fi atacată din nou la Curtea Constituțională. În cazul în care partidele din opoziție sau alte instituții vor sesiza judecătorii constituționali, atunci legea va avea o altă întârziere de câteva luni, cel puțin până la pronunțarea Curții.

De asemenea, rămâne un mare semn de întrebare dacă Comisia Europeană va fi mulțumită cu această reformă. Premierul Ciolacu a precizat că a avut discuții cu Comisia și toate modificările au fost negociate cu oficialii europeni.

„Sunt trei solicitări, din punctul meu de vedere, de foarte mare bun simţ ale Comisiei şi cred că lucrurile sunt cam finalizate. (…) Propunerile privesc felul cum se calculează pensia. Până acum, se făcea pe ultima lună, Comisia vrea pe ultimele 48”, preciza Marcel Ciolacu, în luna septembrie.

România are deja o întârziere de 1 an în privința acestui jalon din PNRR și Comisia Europeană se va pronunța doar atunci când guvernul român va cere următoarea tranșă din banii europeni.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News