ANALIZĂ Ce trebuie să reținem din discursul lui Biden privind ajutorul pentru Israel și Ucraina

Joe Biden
Sursa foto: X / Joe Biden

Președintele SUA, Joe Biden, s-a adresat națiunii americane într-un discurs din Biroul Oval, vineri dimineață. Obiectivul lui Biden a fost să explice publicului american de ce SUA trebuie să trimită 100 de miliarde de dolari pentru a ajuta alte popoare care luptă în propriile războaie.

Președintele SUA a subliniat că atât Israelul, cât și Ucraina duc lupte existențiale cu adversari care le amenință propria supraviețuire ca entități politice independente.

În subsidiar, Biden a subliniat însă un lucru mult mai profund – faptul că America însăși se confruntă cu o amenințare la adresa valorilor sale fundamentale. Amenințarea vine pe fondul ascensiunii radicalismului atât în politica americană, cât și în societate.

Biden și-a ținut discursul la câteva ore după ce s-a întors din Israel și s-a întâlnit cu victimele atacurilor teroriste Hamas care au dus la moartea a peste 1.400 de civili. Chiar în timp ce vorbea, primele semne ale unei incursiuni israeliene în Gaza au început să se manifeste, sugerând că o criză pe care a încercat să o stăpânească prin călătoria sa de miercuri este pe cale să se agraveze mult mai mult.

Diviziuni politice interne

Discursul lui Biden vine pe fondul unor diviziuni politice interne profunde în Statele Unite. Camera Reprezentanților din SUA nu are în acest moment un speaker, după ce republicanii nu au reușit să se pună de acord asupra acestuia. Diviziunile nu se răsfâng așadar numai la cele două tabere politice rivale – republicani vs democrați. Aceste diviziuni sunt vizibile și în tabăra republicană, acolo unde o aripă radicală încearcă să preia controlul asupra partidului.

În egală măsură, fostul președinte Donald Trump se confruntă cu un val de anchete și acuzații nemaivăzute la adresa unui fost lider de la Casa Albă. Cu toate acestea, anchetele nu l-au oprit pe Trump din a candida pentru un nou mandat. Ele nu au redus nici sprijinul politic pentru fostul președinte. Anul 2024 se anunță unul la fel de polarizat ca și 2020.

Națiunea se va confrunta probabil cu o nouă alegere între internaționalismul lui Biden și ultra-naționalismul lui Trump, încapsulat în sintagma „America First”. Trump nu înțelege importanța sistemului de alianțe globale pe care SUA îl menține încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În plus, fostul președinte a demonstrat că se simte mai bine în compania unor lideri autoritari precum Kim Jong-Un, decât în compania liderilor democrațiilor occidentale.

Biden a încercat să le amintească americanilor de viziunile diferite din politica externă și de rolul „indispensabil” al SUA într-o lume tot mai multipolară. Prin urmare discursul a făcut trimiteri și la izolaționismul lui Trump. Primul punct pe care Biden l-a menționat în discursul său – că lumea se află într-un „punct de inflexiune” – este confirmat de evenimentele care amenință să joace în favoarea lui Trump. La nivel global se conturează tot mai clar un pol anti-american și anti-democratic.

Rusia, China, Iran și Coreea de Nord compun acest pol. Rusia poartă un război sângeros în Ucraina, iar Putin primește sprijin militar de la Coreea de Nord. În Asia-Pacific, China continuă să conteste status quo-ul și să amenințe deschis Taiwanul, iar în Orientul Mijlociu, militanții Hamas primesc finanțare și sprijin militar din Iran.

Problema politică a lui Biden

Biden se confruntă cu o problemă politică importantă. Sprijinul pentru menținerea ajutoarelor trimise Ucrainei este în scădere în SUA. Republicanii se opun din ce în ce mai mult înarmării Ucrainei – o poziție care amenință capacitatea Kievului de a rezista în fața Rusiei.

În plus, eșecul republicanilor de a se pune de acord asupra unui nou președinte al Camerei după înlăturarea lui Kevin McCarthy în urmă cu mai bine de două săptămâni nu pune doar sub semnul întrebării ajutorul vital al SUA pentru susținerea luptelor din Israel și Ucraina. Acest lucru transmite un mesaj de slăbiciune internă către rivali precum Rusia, China și Iran.

Decizia lui Biden de a combina cererile de ajutor pentru Israel și Ucraina va declanșa o confruntare politică acerbă la Washington. La fel ca și afirmația sa potrivit căreia ambele sunt aliați ai SUA angajați într-o luptă similară pentru supraviețuirea lor și pentru valorile democratice de tip american.

Biden se confruntă cu rezistență din partea republicanilor – în special în Camera Reprezentanților – care sunt fericiți să finanțeze lupta Israelului împotriva Hamas, dar care nu consideră Ucraina ca fiind un interes critic al SUA. În plus, sondajele de opinie arată că americanii nu cred neapărat poziția lui Biden că amenințările la adresa Ucrainei și Israelului sunt aceleași.

Așadar, după acest discurs, Biden va trebui să găsească resursele necesare pentru a asigura acest ajutor pentru Israel și Ucraina. În caz contrar, promisiunile președintelui SUA nu se vor concretiza.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: