ANALIZĂ Ce urmează în UE după înfrângerea naționaliștilor din Polonia

comisia europeana UE
Sursa foto: Comisia Europeana

Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia a obținut primul loc la alegerile parlamentare, dar îi va fi imposibil să obțină majoritatea parlamentară. Astfel, noua guvernare ar putea ajunge în mâinile unei coaliții pro-UE, condusă de Donald Tusk, fost premier polonez și fost președinte al Consiliului UE.

Coaliția Civică, partidul lui Tusk, ar putea avea 163 de mandate în Parlament, iar împreună cu partidul A treia Cale (55 de parlamentari) și Noua Stângă (30 de parlamentari) ar putea forma majoritatea parlamentară. PiS ar avea 200 de parlamentari, însă nu are cu cine să formeze majoritatea deoarece partidul Confederația a obținut doar 12 mandate.

Donald Tusk ar putea fi noul premier al Poloniei, cu o majoritate parlamentară de 248 de voturi. Dar lucrurile nu sunt atât de simple deoarece va depinde de decizia președintelui polonez Andrzej Duda(PiS).

Revine Polonia în brațele UE?

În ultimii 8 ani, Polonia s-a afirmat pe scena politică europeană ca un mare contestatar al deciziilor Uniunii Europene. Polonia condusă de PiS a mizat totul pe naționalism și protejarea intereselor sale. În același timp, clasa politică poloneză a fost un ghimpe în coasta Germaniei, contestând de mai multe ori Berlinul sau relațiile Germania-Rusia.

PiS s-a abătut de numeroase ori de la respectarea statului de drept sau a dreptului european. Partidul naționalist a atacat sistemul de justiție, a contestat politica UE privind migrația, a făcut propagandă anti-avort și anti minorități sexuale și de multe ori a contestat inclusiv schimbările climatice insistând pentru folosirea cărbunelui.

Polonia s-a demonstrat, de prea multe ori, contrară aproape a tot ce a propus Comisia Europeană și, în consecință, a fost inclusiv sancționată. Spre exemplu, PNRR-ul Poloniei a fost aprobat cu mai multe luni de întârziere, iar guvernul polonez nu a primit niciun ban până în prezent. Polonia a primit acordul Comisiei pentru PNRR abia după ce s-a arătat dispusă să blocheze inclusiv fondurile pentru Ucraina.

Disputele dintre Polonia și Comisia Europeană nu se vor încheia după aceste alegeri. PiS rămâne cel mai votat partid din Polonia, ceea ce arată că există o tendință naționalistă a polonezilor. Pe de altă parte, votul opoziției nu reflectă o mare pasiune a polonezilor pentru valorile UE, ci poate fi prețul pe care PiS îl plătește pentru criza economică și consecințele provocate de conflictul din Ucraina.

Un guvern condus de Donald Tusk ar trebui să fie un guvern foarte apropiat de Bruxelles, care să revină imediat la dreptul european și să respecte toate proiectele UE. În ultimele zile, Polonia alături de Ungaria au respins noul acord privind migrația. Dar nici Donald Tusk nu a părut să fie un susținător al migrației și în campania electorală a criticat guvernul PiS pentru faptul că a adus peste 130.000 de migranți în Polonia. Este posibil ca un guvern condus de Tusk să adopte în continuare o opoziție față de anumite decizii ale UE, deoarece mulți polonezi se opun planurilor venite de la Bruxelles.

Problemele cu Ucraina

Deși PiS a jucat mereu cartea naționalismului, în fața crizei cerealelor din Ucraina a cedat și a acceptat importurile din statul vecin. Acest lucru a trezit furia fermierilor polonezi, care au protestat și erau aproape să blocheze granițele cu Ucraina. O parte din fermieri au fugit către partidele din opoziție. Guvernul PiS a încercat să cumpere voturile fermierilor, în ultimele luni, oferindu-le mai multe ajutoare financiare.

Lui Donald Tusk îi va fi greu să schimbe și actuala strategie a Poloniei cu privire la cerealele din Ucraina, deoarece ar trăda chiar fermierii polonezi. Polonia, alături de Ungaria și Slovacia, a interzis în continuare orice import de cereale din Ucraina, deși Bruxelles a cerut să se renunțe la aceste interdicții. Kievul s-a arătat foarte nemulțumit de această decizie, însă polonezii nu au arătat vreo intenție de a schimba acest lucru.

Neînțelegerile dintre Ucraina și Polonia au vizat inclusiv transportul de arme, dar aici este mai mult o decizie la nivel NATO. Polonia nu are oricum capacitatea să înarmeze singură Ucraina. Transportul de arme spre Ucraina a continuat și va continua, deoarece Polonia rămâne un partener fidel al Statelor Unite ale Americii.

Problemele cu Germania

Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului PiS, a atacat de mai multe ori Germania, iar membrii PiS l-au descris pe Donald Tusk ca fiind un „agent al Germaniei”, mai ales în perioada în care a condus Consiliul UE. De asemenea, partidul lui Tusk a fost descris drept o „sectă”.

Tensiunile Polonia-Germania au crescut și după izbucnirea conflictului din Ucraina, iar recent după ce Kievul a decis să se îndepărteze de Varșovia și să fie mai apropiat de Berlin pentru a spera la aderarea la UE. Kievul nu mai pare interesat de o colaborare strânsă cu Varșovia, ajungând în situația de a căuta susținere politică chiar și la București, un actor regional mai mic. Între Polonia și Ucraina vor continua neînțelegerile, atât timp cât cele două mizează pe naționalism.

Atacurile la adresa Germaniei au vizat mai mult un atac la adresa lui Donald Tusk, pentru a slăbi campania fostului premier. Polonia și Germania au nevoie de o colaborare bună în regiune, chiar dacă nu s-au înțeles mereu. Este de așteptat ca partidul PiS să-și relaxeze retorica anti-Berlin și să se dovedească un colaborator mai bun pentru Bruxelles, acum când alegerile s-au încheiat.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: