Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni pe omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, cu prilejul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în România. Cei doi șefi de stat au semnat ridicarea relației dintre cele două țări la nivel de Parteneriat Strategic.
Trei piloni strategici
În discursul lor, cei doi șefi de stat au subliniat implicit sau explicit care sunt cei trei piloni strategici în jurul cărora s-au purtat discuțiile: securitatea regională, infrastructură și Minoritățile naționale.
“România a ales Ucraina în cel mai dificil moment al istoriei noastre. Am discutat despre securitate în regiunea Mării Negre. Am vorbit de infrastructură, despre deschiderea unor punte de trecere noi la granița comună. Am vorbit și despre minoritățile naționale”, a spus Zelenski.
“Ne dorim o relație bilaterală bazată pe încredere și valori comune, cu o viziune pe termen lung și axată pe generarea de proiecte concrete, în beneficiul cetățenilor noștri și al întregii regiuni. De aceea, am decis astăzi, împreună, să începem concret procesul pentru a ridica relația dintre România și Ucraina la nivelul de Parteneriat Strategic”, a spus și Iohannis.
Securitatea regională reprezintă un pilon cheie al noului Parteneriat Strategic. Chiar dacă nu au fost dezvăluite ajutoarele militare concrete oferite de către București Kievului, din declarațiile celor doi lideri rezultă că România se angajează să sprijine Ucraina pe termen lung în lupta cu Rusia. Securitatea regională are un impact profund nu doar asupra relațiilor bilaterale dintre cele două state, dar și asupra dinamicii economice și energetice din regiune. Războiul a dus la o inflație galopantă și la o criza energetică majoră în toată Europa. Prin urmare destabilizarea Ucrainei nu este în avantajul niciunei democrații europene. În schimb o Ucraină aflată sub controlul Rusiei ar reprezenta un factor destabilizator în regiune și deci nu ar servi nici interesele de securitate ale României.
În subsidiar, securitatea Mării Negre este și ea crucială. Pe Marea Neagră se produc transporturi comerciale, dar în prezent litoralul ucrainean se află sub o blocadă rusească. Această blocadă a generat tensiuni în Europa după ce Ucraina a început să își exporte cerealele pe cale terestră, mutare care i-a afectat pe producătorii locali. Prin urmare prevenirea transformării Marii Negre într-un lac rusesc este o sarcină esențială, iar acest lucru nu poate fi disociat de un succes al ucrainenilor în războiul cu Invadatorii ruși.
Din punct de vedere al infrastructurii cele două state s-au angajat să colaboreze mai strâns. Infrastructura este al doilea pilon esențial al acestui Parteneriat Strategic. România și Ucraina trebuie să stabilească rute și norme precise pentru transportul cerealelor ucrainene, astfel încât producătorii locali să nu fie afectați. Transportul cerealelor pe Dunăre prin porturi precum Sulina trebuie sa fie securizat, dar se pot deschide totodată rute noi. Relația comercială trebuie si poate să fie una reciproc avantajoasă chiar și în contextul războiului, dar pentru aceasta cele două state trebuie sa colaboreze strâns pe partea de infrastructură. Incidente precum cele raportate în vară pe canalul Bîstroe trebuie evitate cât mai mult printr-o mai mare transparență din partea celor două state.
În fine, ultimul element cheie al Parteneriatului Strategic vizează statutul minorităților naționale. Acesta este un subiect sensibil pentru ambele state. Pe de o parte în Ucraina trăiește o comunitate de români pe care statul român îi vrea protejați. Acestora nu trebuie să li se încalce drepturile și libertățile fundamentele, inclusiv accesul la învățământ în limba română, dacă doresc lucrul acesta. Pe de altă parte există și o comunitate ucraineană în creștere în România, pe fondul războiului. Țara noastră a absorbit câteva sute de mii de ucraineni, iar Bucureștiul, în conformitate cu regulile internaționale privind azilul trebuie să protejeze și el această comunitate. Prin urmare există un numitor comun în aceasta discuție a minorităților, iar cele două state ar trebui să aprecieze lucrul acesta și să lucreze constructiv pentru a se asigura că drepturile si libertățile fundamentale ale celor două comunități sunt respectate.
În concluzie, vizita lui Zelenski la București reprezintă unui dintre cele mai importante evenimente ale anului care pun România în lumina reflectoarelor. Parteneriatul Strategic semnat de cei doi șefi de stat reprezintă o inițiativă lăudabilă care poate facilita dialogul între cele două părți si poate contribui la întărirea relațiilor bilaterale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
