Anul 2022 a fost unul plin de evenimente politice în toată lumea, care au provocat mai multe schimbări în unele dintre cele mai importate state din lume. Alegerile electorale și nemulțumirile cetățenilor au pus la grea încercare ordinea și securitatea internațională.
Ucraina vs. Rusia
Anul 2022 va rămâne în memoria colectivă ca fiind anul confruntării dintre Ucraina, ajutată de NATO, și Rusia condusă de Vladimir Putin. Pe 24 februarie 2022 Rusia a decis să atace Ucraina. Conflictul este departe de final, iar ambele țări evită să se așeze la masa negocierilor pentru a discuta pacea. Rusia a anexat deja 4 teritorii din Ucraina, după ce în 2014 a luat Crimeea, iar ucrainenii depun efort pentru a recupera o parte din teritoriile pierdute.
Suedia și Finlanda în NATO
Suedia și Finlanda au sfidat Rusia și au decis să intre în NATO, însă cererea lor este departe de finalizare, deoarece statele membre NATO nu au depus eforturi pentru a grăbi acest proces. Turcia pare a fi cea mai mare piedică pentru cele două state, după ce liderul turc Erdogan le-a cerut să extrădeze mai multe persoane care ar fi participat la tentativa de lovitură de stat din 2016. Erdogan a acuzat Suedia și Finlanda că ar proteja mai multe persoane care ar fi încercat să schimbe regimul de la Ankara. Astfel, țările nordice depind acum de Turcia dacă vor să devină parte din NATO. Totodată, Erdogan are mai multe solicitări inclusiv pentru SUA, pe baza cărora ar urma să negocieze pentru a accepta extinderea NATO.
Vladimir Putin, sursa: cnn.com
Alegerile din Franța și Italia
Cele două state au suferit schimbări în interiorul parlamentului, însă nu și-au schimbat viziunea politică. În primăvara lui 2022, francezii au fost chemați la urne pentru a vota președintele. Emmanuel Macron și-a asigurat al doilea mandat cu un vot „anti-Le Pen”, câștigând turul doi cu aproape 59%. Totuși, surpriza din primul tur a fost Jean Luc Melenchon, care a obținut 21,95% din voturi, fiind la doar 1 procent în spatele lui Marine Le Pen, locul 2, și la doar 6 procente în spatele lui Macron, primul loc.
Două luni mai târziu, francezii au fost chemați din nou la urne pentru alegerile legislative. Melenchon a confirmat forța sa politică, reușind să ajungă pe locul 2 cu 31,6% din voturi, cu o alianță populară. Partidul condus de Macron a pierdut majoritatea și a obținut doar 38,57% din voturi. Partidul lui Le Pen a cunoscut o prăbușire rapidă la 17,3%. Astfel, Emmanuel Macron este acum dependent de partidele din opoziție, însă norocul lui este că Melenchon și Le Pen nu colaborează împreună pentru a forma o nouă majoritate parlamentară și să preia conducerea guvernului.
Italia a avut alegerile anticipate în luna septembrie, iar Giorgia Meloni a devenit prima femeie aflată la conducerea guvernului de la Roma. Deși era acuzată că ar fi apropiată de Rusia, Meloni a rămas fidelă SUA și NATO și a continuat agenda politică propusă de Mario Draghi, fostul premier. Frații Italiei, partidul lui Meloni, guvernează împreună cu Liga, partid condus de Matteo Salvini, și Forza Italia, partid condus de Silvio Berlusconi (fost premier).
Atât Italia, cât și Franța nu au impus schimbări strategice pe scena internațională și nici pe plan național, continuând vechile agende.
Alegerile din SUA
Anul 2022 a fost important inclusiv pentru politica internă a Statelor Unite, nu doar pe plan extern, unde au ajutat Ucraina și au impus sancțiunile economice împotriva Rusiei. Americanii au fost chemați la urne pentru a decide noul Senat și noua Cameră a Reprezentanților.
Democrații, conduși de Joe Biden, s-au impus la Senat cu 51 de mandate, spre deosebire de cele 49 obținute de republicani. În Cameră, Republicanii au avut o victorie categorică cu 222 de mandate, spre deosebire de 213 ale Democraților. Dar aceste alegeri au fost mai mult despre tentativa lui Donald Trump de a reveni în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024. Joe Biden și-a anunțat deja intenția de a candida pentru al doilea mandat și nimeni nu pare dispus, în interiorul Partidului Democrat, să-l oprească, însă Trump ar putea să descopere mai mulți rivali în partidul republicanilor și să piardă candidatura pentru 2024.
America Latină virează la stânga
America Latină a cunoscut mai multe schimbări importante în 2022, după ce în ultimii ani a fost dominată de politicieni de dreapta. Partidele de stânga, care au combătut sărăcia, inegalitățile și capitalismul au avut succes în alegerile din mai multe state latino-americane.
În 2022, Gustavo Petro a devenit primul președinte de stânga al Columbiei, câștigând alegerile, după ce în trecut a făcut parte din trupele de gherilă din Columbia.
Tot în acest an, Luiz Inácio Lula da Silva, zis Lula, a redevenit președintele Braziliei, după ce țara a fost condusă de neoliberalul Bolsonaro. Dar pentru Lula lucrurile sunt mai complicate, deoarece rezultatul a fost unul foarte strâns și a stârnit furia mai multor cetățeni care au contestat noua conducere. Lula s-a confruntat cu proteste violente în toată țara și pare dificil să-și impună proiectele de stânga.
În cazul lui Lula vorbim de o revenire spectaculoasă în politică, după ce în urmă cu câțiva ani era arestat și acuzat de corupție. Președintele Braziliei s-a apărat de acuzațiile aduse de procurori și a reușit să construiască o nouă mișcare politică de stânga. Rămâne de văzut rolul pe care îl va juca Brazilia în America Latină și pe scena internațională, deoarece brazilienii își continuă afacerile și prietenia cu Rusia.
Protestele din Iran
Liderii politici din Iran s-au confruntat cu proteste masive în 2022, iar mai mulți cetățeni și-au pierdut viața sau au fost răniți. Protestele din Iran au început în septembrie 2022, când poliția a arestat o tânără de 20 de ani care nu-și acoperise părul. Ea a murit în custodia poliției și cetățenii revoltați au ieșit în stradă. Guvernul a încercat să oprească protestele izbucnite în toată țara, dar în urma confruntărilor din stradă sute de persoane au murit, potrivit unor rapoarte. Liderii politici de la Teheran nu au dat vreun semn că ar fi dispuși să negocieze cu protestatarii, iar în ultimele săptămâni protestele și-au redus intensitatea.
Criza politică din Marea Britanie și moartea reginei
Marea Britanie a avut un an foarte dificil, reușind să fie condusă de 3 premieri. Boris Johnson a controlat cea mai mare parte din an și în septembrie 2022 și-a dat demisia de la conducerea guvernului. Apoi a urmat Liz Truss, care a rezistat mai puțin de două luni. De la sfârșitul lunii octombrie, Marea Britanie este condusă de Rishi Sunak. Toate aceste schimbări subliniază criza politică din Marea Britanie, dar și teama politicienilor de alegeri, într-o perioadă în care mai multe categorii de cetățeni se arată nemulțumiți de modul în care este guvernată țara. Poliția, angajații din sistemul medical, profesorii sunt doar câteva categorii care protestează sau organizează greve pentru a cere salarii mai mari sau măsuri împotriva inflației. Marea Britanie se confruntă cu o dură criză economică, ce pune în pericol veniturile cetățenilor. Nu de puține ori, guvernul a respins aceste proteste prin violența manifestată de polițiștii trimiși în stradă.
Tot în luna septembrie 2022, Regatul Unit al Mării Britanii și Irlandei de Nord și-a luat la revedere de la regina Elisabeta a II-a. Aceasta a muri la 96 de ani și noul rege este fiul său Charles al III-lea.
