ANALIZĂ Cele mai mari cinci incendii de la spitalele din România din ultimii ani

spital
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Într-un interval de 27 ani pentru care există date înregistrate la nivelul autorităților – fără perioada de dinainte de 1995 – în România s-au produs 682 de incendii care au necesitat intervenția pompierilor în spitalele românești. De departe cele mai multe incendii, aproape o sută, s-au produs în spitalele din București-Ilfov, după cum rezultă dintr-un răspuns oficial al MAI la o interpelare a deputatului AUR Boris Volosatîi.

În cele 682 de incendii și-au pierdut viața, conform acelorași date livrate de MAI, 22 de adulți și copii, alți 125 fiind răniți. Anii groazei sub aspectul victimelor sunt cei ai pandemiei: între 2020-2022 am avut 15 morți și 57 de răniți, adică cca.jumătate din numărul total al victimelor din cei 27 ani pentru care există date oficiale. Iată care au fost cele mai mari cinci incendii de la spitalele din România din ultimii 28 de ani.

Incendiul de la Maternitatea Giulești, București (2010)

Pe 16 august 2010, trei nou-născuţi au murit în incendiul de la maternitatea Giuleşti. Alţi trei s-au stins la scurt timp din cauza rănilor suferite. Singura asistentă care era de serviciu în acel moment în secţia de terapie intensivă ieşise din salon pentru câteva minute. În total, nouă persoane, inclusiv bebeluși și personal medical, au murit în urma incendiului.

Cauzele exacte ale incendiului au fost legate de defecțiuni ale instalației electrice și lipsa unor măsuri adecvate de siguranță. În urma anchetei, asistenta medicală Florentina Cârstea şi Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Panait Sârbu” au fost trimişi în judecată pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă. Fostul manager al maternităţii Bogdan Marinescu, şeful Serviciului tehnic Vasile Dima, şeful Secţiei de neonatologie Adrian Ioan Toma şi electricianul Gigel Oprea au fost şi ei acuzaţi de neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Incendiul de la Spitalul din Neamț, Neamț (2020)

În 2020 a avut loc una dintre cele mai mari tragedii din istoria post-decembristă a României. Mai exact, pe 14 noiembrie 2020, în jurul orei 18,30, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a avut loc un incendiu care a afectat secţia de ATI unde erau internaţi, în două saloane, 17 pacienţi. Zece pacienți cu COVID, în stare gravă, au murit arși de vii, captivi în paturi și intubați. În incendiu a fost rănit medicul Cătălin Denciu, care a intrat în flăcări ca să-și salveze pacienții. El a suferit arsuri grave pe 40% din corp, în special pe mâini, trunchi și cap.

Un raport final depus la Curtea Supremă a ajuns la concluzia că incendiul a fost provocat de o candelă pusă de o asistentă la căpătâiul unui bolnav în stare foarte gravă. Ulterior, zece persoane au fost puse sub acuzare e Parchetul General în cazul incendiului de la Spitalul din Neamț, printre care șase foști manageri interimari ai spitalului. În acelaşi dosar, au fost puse sub acuzare două asistente de la salonul 240 al Secției ATI pentru că au lăsat nesupravegheată candela respectivă.

Incendiul de la Spitalul de Psihiatrie Socola, Iași (2020)

Un alt incendiu major din ultimii ani a fost cel de la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iași. Incendiul a ajut loc chiar în noaptea de Crăciun a anului 2020, în pavilionul de bărbaţi al spitalului. 18 pacienți care nu prezentau afecțiuni medicale au fost evacuați din pavilionul 1 bărbați, iar un bărbat de 33 ani a murit în cele din urmă din cauza arsurilor. O anchetă internă a ajuns la concluzia că cel mai probabil cauza incendiului a fost legată de o țigară lăsată aprinsă de unul dintre pacienți.

Incendiul la Institutul „Matei Balș”, București (2021)

Pe 29 ianuarie, izbucnea incendiul la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. Acest evenimnet avea să declanșeze Planul roșu de Intervenție și să ducă la un bilanț tragic al deceselor: 21 de morți, pacienți COVID. Patru dintre victime au murit pe loc, iar restul, pe parcursul mai multor zile sau săptămâni, după ce fuseseră transferate la alte spitale. În saloanele COVID-19 ale pavilionului cuprins de flăcări se aflau însă 102 pacienți internați în momentul incendiului.

Tragedia de la „Matei Balș” venea așadar la doar câteva luni după ce zece pacienți COVID-19 intubați își pierduseră viața într-un alt mare incendiu care izbucnise la Spitalul din Piatra Neamț. Incendiile din timpul pandemiei demonstrau așadar starea precară a sistemului de sănătate din România. Spitalele puține la număr din țară, incapabile să facă față afluxului persoane infectate cu COVID-19 au fost suprasolicitate, la fel și personalul medical și auxiliar.

Cauzele incendiului rămân obscure, iar ancheta care ar fi trebuit să scoată la iveală vinovații s-a împotmolit și ea. Inițial, ancheta penală fusese preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În paralel și DNA făcea propriile investigații, dar ulterior a renunțat la această anchetă. Nici corpul de control trimis de premierul de la vremea respectivă nu a ajuns la prea multe concluzii. Astfel că, la mai bine de 2 ani de la tragedie vinovații nu au plătit încă.

Incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, Constanța (2021)

Tot în 2021 mai izbucnea un incendiu major, de data aceasta la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, la secția de terapie intensivă. Și atunci a fost activat planul roșu de intervenție. În total, 7 pacienți internați la ATI aveau să își piardă viața. Ceilalți pacienți au fost scoși pe geam, într-o operațiune dramatică de salvare.

După tragedie, președintele Iohannis declara că este „îngrozit” și caracteriza situația drept „o nouă dramă teribilă care confirmă infrastructura deficitară a sistemului de sănătate românesc”. Șeful ISU preciza, în cadrul unor controale, că au fost depistate nereguli de ordin tehnic şi organizatoric. Dosarul penal în acest caz este instrumentalizat de Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în cauză derulându-se cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și distrugere calificată din culpă. Totuși, ancheta nu a stabilit până în acest moment vinovați concreți.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: