Skip to content
Politică

ANALIZĂ Cine ar putea fi în spatele atacului cibernetic din România? Sute de atacuri similare au avut loc și în Ucraina

fact24.com

Guvernul României a anunțat în această dimineață că site-urile mai multor instituții-cheie precum Guvernul, Ministerul Apărării Naționale, Poliția de frontieră și CFR Călători, precum și site-ul unei instituții financiare, au fost afectate de o serie de atacuri cibernetice, de tip DDOS.

”Astăzi dimineaţă, accesarea site-urilor gov.ro, mapn.ro si politiadefrontiera.ro, cfrcalatori.ro si a site-ului unei instituţii financiare a  fost afectată de o serie de atacuri cibernetice de tip DDOS (distributed denial of service)”, anunţă Executivului. Din informațiile preliminare puse la dispoziție de către autorități, autorii atacurilor nu sunt cunoscuți.

Cine ar putea fi în spatele atacului?

Atacul cibernetic din această dimineață vine pe fondul unor atacuri similare desfășurate în regiune. În spatele atacurilor din zonă se află hackeri din Rusia. Miercuri, Microsoft a publicat un raport extensiv privind atacurile hackerilor ruși în Ucraina. Potrivit raportului, de la începutul conflictului armat, Ucraina a fost ținta a sute de atacuri cibernetice, orchestrate de către hackerii ruși. Nu mai puțin de 240 de astfel de operațiuni au avut loc în Ucraina de la declanșarea războiului, iar multe dintre aceste atacuri au precedat atacuri militare mai ample.

Nicolae Ciucă, prim-ministrul României/ Inquam Photos / George Calin

Tom Burt, omul care supraveghează investigațiile Microsoft privind cele mai mari și mai complexe atacuri cibernetice a precizat recent pentru publicația New York Times că în spatele atacurilor cibernetice din Ucraina se află așa numita „Echipă-A”, un grup de hackeri care folosesc adesea atacuri de tip DDOS în regiune. Prin urmare, aceștia ar putea fi responsabili și pentru acest atac.

O acțiune coordonată?

Atacul asupra instituțiilor din România ar putea fi legat și de ultimele evenimente din R. Moldova. În Transnistria separatistă, tensiunile au escaladat în ultima vreme. Recent, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din R. Moldova a lansat un avertisment cu privire la potențiale atacuri cibernetice din partea hackerilor ruși asupra infrastructurii critice naționale de peste Prut. SIS a avertizat că astfel de atacuri pot avea totodată o acoperire regională.

sursa: playtech.ro

 

Cu alte cuvinte, războiul cibernetic din Ucraina, în care hackerii ruși atacă non stop site-urile și rețelele ucrainene, au dus la cele mai ridicate niveluri de atacuri DDOS din toate timpurile la nivel regional și internațional, așa cum avertizează și experții în securitate cibernetică. Astfel, atacul asupra instituțiilor din România ar putea fi unul coordonat, respectiv o acțiune mai amplă de destabilizare în regiune. La sfârșitul lunii martie, Grupul de analiză a amenințărilor coordonat de Google a publicat un raport în care avertiza că hackerii ruși vor încerca în perioada următoare să penetreze infrastructura NATO din statele membre de pe Flancul Estic.

Nevoia unei apărări ample

Dacă într-adevăr vorbim despre o acțiune coordonată, atunci cea mai bună metodă de apărare ar fi reprezentată tot de o acțiune coordonată între statele de pe Flancul Estic al NATO, plus cele din vecinătate, precum R. Moldova. O astfel de apărare coordonată era recomandată și de către Uniunea Europeană în trecut. Așa cum vedem în cazul atacurilor cibernetice din Ucraina, acestea sunt de regulă complementare cu alte acțiuni ostile întreprinse de Federația Rusă. De cele mai mute ori ele urmăresc să paralizeze capacitatea de răspuns a unor instituții fundamentele ale statului. Autoritățile din România și cele din regiune ar trebui să își pună câteva întrebări fundamentale după acest caz: Vorbim despre un atac izolat sau de unul coordonat? Cine este în spatele lor? Ce ar putea urma după aceste atacuri? În orice caz, indiferent de răspuns, o apărare coordonată reprezintă probabil cel mai bun răspuns. Totuși, atacuri similare ar putea avea loc și în perioada următoare, iar ele ar putea viza nu doar instituții cheie ale statului, ci și infrastructura NATO din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *