România a fost condamnată, în primă instanță, la plata a 600 de milioane de euro către Pfizer pentru achiziția de vaccinuri. Guvernul României, în perioada 2020-2021, a cumpărat mult mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Ulterior, și-a dat seama că dozele nu îi erau necesare și a refuzat să mai plătească contractul din 2021. Dar pentru a înțelege mai bine această problemă care ne va costa 600 de milioane de euro, trebuie să analizăm cine a semnat contractele și cum s-au făcut achizițiile.
Cine a semnat pentru achiziția vaccinurilor
Comisia Europeană și-a asumat rolul de a cumpăra vaccinurile pentru toate statele membre. Totuși, Comisia Europeană nu avea puterea să oblige statele membre să cumpere aceste doze, pentru că aceste contracte erau plătite de fiecare membru în parte. Tot ceea ce a făcut Comisia a fost să negocieze cu Pfizer, ulterior guvernele aprobau plățile pentru dozele negociate de Comisie. Lucru confirmat și de procurorii DNA, care precizau că achizițiile puteau fi evitate.
În 2020, România a cumpărat 37 de milioane de doze de vaccin Pfizer în timpul guvernului Orban, pe vremea când ministru al sănătății era Nelu Tătaru (trimis în judecată, în 2024, pentru luare de mită de la pacienți).
Pe 7 decembrie 2020, Ludovic Orban și-a dat demisia din funcția de premier și interimatul a fost preluat de Nicolae Ciucă. Pe 23 decembrie 2020, guvernul Cîțu a depus jurământul, iar 2 zile mai târziu, Guvernul anunța că primele 10.000 de doze de vaccin ajunseseră în țară. Din 27 decembrie 2020 și până pe 31 martie 2024 s-au făcut 17 milioane de doze și s-au vaccinat doar 8,1 milioane de persoane, potrivit datelor oficiale. Deci nici măcar prima cantitate nu a fost folosită.
Totuși, în 2021, guvernul condus de Florin Cîțu a continuat achiziția de vaccinuri cu alte 52,8 milioane de doze, dar premierul a spus că el nu a semnat pentru acele contracte.
„Nu îmi dau seama unde este semnătura premierului, când comanda a fost făcută de Ministerul Sănătății și plata este făcută de Ministerul Finanțelor. (…) E adevărat, putem să o anchetăm pe Ursula (von der Leyen – n.r.), să vedem ce a avut în cap când a făcut acest contract pentru toată Uniunea Europeană”, a declarat Cîțu, în aprilie 2022, când procurorii DNA au anunțat că investighează cum s-a făcut achiziția.
Guvernul Cîțu a avut doi miniștri ai sănătății: Vlad Voiculescu, în perioada 23 decembrie 2020-14 aprilie 2021, și Ioana Mihăilă, în perioada 21 aprilie 2021-7 septembrie 2021.
Florin Cîțu a încercat să scape de orice responsabilitate și a aruncat toată vina pe Ministerul Sănătății, deși dozele au fost negociate de Guvernul României cu Comisia Europeană. La nivel de guvern, cel care ne reprezintă este premierul, nu ministrul sănătății.
„Pentru a face o comandă, cel care semnează în numele României este ministrul Sănătății. Ministrul Sănătății, dacă avea o problemă la un moment dat cu un anumit număr de doze ar fi spus ceva. (…) Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 9 milioane de doze CureVac, vaccin care n-a fost aprobat niciodată”, declara Cîțu, în 2021.
La rândul său, Vlad Voiculescu și-a dat seama, după ce a ieșit de la guvernare, că România a cumpărat doze de vaccin de care nu avea nevoie.
„România a comandat irațional vaccinuri fără număr, a cumpărat doze peste necesar și a ajuns în situația de a vinde și dona mai multe milioane de vaccinuri decât orice altă țară din Europa: nu din rațiuni umanitare, ci pentru că altfel ar fi expirat. (…) Decizia de a comanda vaccinurile a fost luată de viitorul fost premier și comunicată Comisiei Europene (pentru că a fost vorba de o achiziție la nivel european) fără a se ține cont de opinia ordonatorul de credite (adică cel care plătea) iar acesta era Ministerul Sănătății”, spunea Voiculescu pe rețelele de socializare.
În perioada în care USR era la guvernare, miniștrii din acest partid nu au avut nicio obiecție în legătură cu achiziția de vaccinuri. Un memorandum (foto mai jos) semnat de Ioana Mihăilă și Dan Barna (vicepremier în acea perioadă), și aprobat de Florin Cîțu, arată că aceștia erau de acord cu achiziția și erau conștienți că vaccinurile aveau reacții adverse, deși campania de vaccinare nu preciza aceste riscuri.
În 2021, Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au mai cumpărat 52,8 milioane de doze de vaccin, iar această achiziție a devenit și subiectul unui dosar la DNA. Cei trei sunt acuzați de abuz în serviciu și complicitate, plus prejudicierea bugetului statului cu 1 miliard de euro.
Cum s-a ajuns la procesul cu Pfizer
În 2023, Alexandru Rafila, ministru al sănătății în acea perioadă, a refuzat să mai cumpere cele 28 de milioane de doze de la Pfizer, deși exista un contract în acest sens. În ianuarie 2024, compania farmaceutică s-a adresat instanței pentru a-și recupera banii dintr-un contract semnat de oficialii români în 2021. Însă ministrul Rafila era convins că nu exista bază legală pentru compensații financiare și a dat exemplu compania Moderna, care a renunțat la pretențiile financiare.
„Nu există niciun fel de bază legală pentru aceste compensaţii financiare şi, în mod evident, noi nu puteam să comandăm restul de 28 de milioane de doze de vaccin care mai rămăseseră de livrat în cadrul acestui contract, în condiţiile în care în România interesul pentru vaccinare practic nu există în acest moment”, declara Rafila, în 2024.
Alexandru Rogobete, actualul ministru al sănătății, a precizat că originile acestui proces cu Pfizer sunt în mai 2021, atunci când s-a semnat un al treilea contract pentru 29 de milioane de doze de la Pfizer. La vremea respectivă, ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă, în guvernul Cîțu. Contractul care ne obligă la plata a 600 de milioane de doze a fost în timpul unui ministru USR la Sănătate. Ioana Mihăilă a considerat că România mai avea nevoie de 29 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer, deși nu folosise nici măcar jumătate din primul contract de 37 de milioane de doze.
„De unde apare procesul înaintat de Pfizer? Din faptul că în 2021, în luna mai, s-a semnat un al treilea contract, pentru 29 milioane de doze de vaccin, deși din primele două contracte au urmat ca circa 3,5 milioane de doze să fie distruse în perioada 2022-2023. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că s-a pus o a treia comandă, deși în România existau doze de vaccin încă neutilizate, iar asta s-a dovedit și prin faptul că multe au ajuns să fie distruse”, a explicat Rogobete.
Ioana Mihăilă, cea care controla Ministerul Sănătății când s-a semnat contractul cu Pfizer din 2021, recunoaște că statele membre puteau refuza contractele negociate de Comisia Europeană. Doar că Mihăilă nu a făcut-o și nici public nu s-a opus, acceptând un contract de care România nu avea nevoie.
„Este vorba de contractul pentru furnizarea de vaccinuri aferente anilor 2022-2023, în situaţia în care vaccinurile pentru care erau deja semnate contracte aveau termene de valabilitate și de livrare depăşite (…) Contractul a fost negociat de către Comisia Europeană. Statele aveau voie să accepte sau să refuze intrarea în contract”, a declarat Mihăilă, după decizia în cazul Pfizer-România.
Gheorghe Piperea: „Ursula trebuia chemată la proces”
Gheorghe Piperea, avocat și europarlamentar, a explicat pentru PS News consecințele acestei decizii și ce ar fi putut să facă mai bine avocații care reprezentau România. Piperea consideră că strategia de apărare a statului român a fost una greșită, pentru că avocații ar fi trebuit să o cheme pe Ursula von der Leyen în acest proces, cea care a negociat contractele.
„Decizia nu este definitivă, se mai poate face apel. Din păcate, este executorie și mă aștept ca cei de la Pfizer să se apuce să execute silit România. A fost o strategie greșită de apărare. Ar fi trebuit ca Ursula von der Leyen personal, și mai ales Comisia Europeană ca instituție, să fie chemată în garanție acolo, pentru că toți actorii acestui contract, acestui dezastru, eșec judiciar al României, au spus că nu sunt ei vinovați, că a fost vorba despre un contract centralizat, unde nu a fost o negociere la care să participe România. Toți au spus că acolo nu ar fi fost ceva ce s-ar fi putut negocia, cică s-a impus de la Comisia Europeană. Dacă este așa, atunci în acest proces ar fi trebuit ca cei de la Comisia Europeană să figureze în calitate de chemat în garanție. Dacă tot se dădea acest premiu, e un premiu pentru cei de la Pfizer, atunci premiul să fie achitat de Comisia Europeană.
Este un lucru extrem de grav pe care l-au făcut autoritățile române, dar un avocat priceput ar fi putut să spună așa. Contractul acesta trebuie să fie făcut în așa fel încât ambele părți să câștige. Când apare o situație de impreviziune, care dezechilibrează grav contractul, atunci contractul ori se îngheață, ceea ce a făcut statul român din 2023, ori se renegociază obligatoriu, chiar în fața instanței de judecată. Este un principiu care există și în dreptul românesc, și în dreptul internațional”, a explicat Piperea.
Ministerul Finanțelor a refuzat achiziția de vaccinuri
Ancheta DNA privind achiziția vaccinurilor a arătat că Ministerul Finanțelor a refuzat, în 2021, să aprobe plățile pentru noile doze. Ministerul Finanțelor preciza că cele 53 de milioane de doze din memorandum erau mult mai mari decât numărul de cetățeni disponibili pentru vaccinare.
„După cum reiese din datele prezentate, au fost contractate sau urmează să fie contractate, conform prezentului memorandum, un număr de 53.188.626 de doze de vaccinuri pentru o țintă de 10,7 milioane de persoane eligibile pentru a fi vaccinate. Acest total este de 2,5 ori mai mare decât numărul pentru vaccinarea cu două doze a întregii populații”, preciza Ministerul Finanțelor.
La vremea respectivă, ministru al finanțelor era chiar Alexandru Nazare, cel care acum, în 2026, va trebui să găsească 600 de milioane de euro. Dacă Ministerul Sănătății ar fi ținut cont de avertismentele transmise de Nazare în 2021, atunci România nu ar fi avut problemele financiare de astăzi. În iulie 2021, Florin Cîțu îi cerea demisia lui Nazare și după câteva zile l-a remaniat din funcție.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
