România este „căpușată” de săli de jocuri, iar premierul a luat în vizorul flagelul. O idee benefică, mai ales pentru cei mai tineri, spune, pentru PS News, psihologul Keren Rosner. La rândul său, Elena Trifan, sociolog, arată care categorie de oameni este mai vulnerabilă, și care ar fi măsurile propice, care să aibă efect pe termen lung.
În primul rând, Keren Rosner consideră că există un cumul de factori care fac ca păcănelele să fie atât de „ofertante”: speranța nerealistă, cu nevoia de trăiri emoționale puternice și accesarea facilă a jocurilor.
„Sunt două motive benefice privind interzicerea sălilor – pentru cei care sunt jucători dependenți și doresc să renunțe la acest comportament, dar și pentru potențialii jucători este un avantaj, pentru că tentația dispare, ei nu mai unde experimenta”, explică Rosner.
Sălile de joc sunt foarte multe și în puncte strategice. Ele sunt tentante pentru că promit distracție, amuzament și recreere. Iar tentația repetată ajunge să se transforme în adicție, mai arată psihologul.
Interzicerea aparatelor de joc este un pas necesar, având în vedere natura prădătoare a industriei, arată și sociologa Elena Trifan, în special în ceea ce privește impactul disproporționat asupra persoanelor vulnerabile.
„Proliferarea necontrolată a acestor aparate în ultimii ani a făcut ca acestea să devină alarmant de accesibile, alimentând creșterea dependenței de jocurile de noroc. Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem că interzicerea aparatelor de joc este doar o parte a unei soluții cuprinzătoare”, spune Trifan.
Interzicerea păcănelelor, insuficientă
Cu toate acestea, o simplă interdicție poate fi insuficientă pentru a aborda cauzele profunde ale acestei probleme răspândite, crede sociologa. Este importat, arată aceasta, că astfel de interdicții să fie combinate cu măsuri care vizează combaterea sărăciei în sine. „În caz contrar, există riscul ca activitățile interzise să se mute pur și simplu pe piața neagră nereglementată, iar utilizatorii să se confrunte cu consecințe și mai dure, prin incriminare”, este de părere Elena Trifan.
În plus, este esențial să se ia în considerare faptul că, pentru mulți, locurile de jocuri de noroc servesc drept principal centru social.
„Astfel, îmbunătățirea accesului la spații sociale alternative cu un sentiment mai puternic de comunitate ar trebui să facă parte, de asemenea, din strategie. Tipul acesta de abordare complexă urmărește nu doar să limiteze simptomele, ci și să abordeze problemele de bază care contribuie la prevalența aparatelor de joc și la impactul acestora asupra populațiilor vulnerabile”, propune Trifan.
Păcănelele, „ritualul” multor români
Miza, explică terapeuta Keren Resner, este foarte importantă din punct de vedere psihologic, pentru că aceasta întreține un ritual interior: „persoana este tentată, intră, joacă, adrenalina crește, jucătorul nici nu realizează cât este de tentat și implicat în joc, deși la nivel rațional înțelege și știe că nu este bine ce face, că șansele de câștig sunt mici etc., dar când simte nevoia să joace și trece pe lângă o astfel de sală, uită gândurile raționale și decizia luată anterior – iar asta confirmă dependența de starea emoțională pe care o dă jocul”.
Iar ieșirea din dependența de jocuri este una grea, care depinde de dorința jucătorului de a se vindeca și de suportul celor din jur.
„Sunt niște reguli clare. Jucătorul nu trebuie să aibă acces la bani, trebuie să fie disciplinat, să stea departe de sălile de joc, să evite total. În două-trei luni, el poate reintra într-un ritm normal de viață. Atunci apare însă riscul recidivei. Așa că persoana trebuie să facă terapie de întreținere”.
Sunt și persoane care încearcă să-și depășească adicția, însă, nu renunță cu adevărat, niciodată.
„Sunt foarte multe persoane care luptă cu această adicție. Este o adicție foarte grea și exclusiv psihologică, iar vindecarea este grea”, crede Rosner.
Dependența este la fel de răspândită indiferent de statutul social, raportat la populație. Însă cei cu venituri mici sunt mult mai afectați. „Ajung să se împrumute, fac datorii, aranjamente, nu-și mai pot plăti datoriile. Apoi, când află familia, e un șoc. Se merge mult pe mitul „s-ar putea să am șansa rapidă să câștig și să-mi rezolv problemele materiale”, mai arată terapeuta.
Persoanele atrase de aceste aparate sunt adesea vulnerabile din punct de vedere economic, atrase de promisiunea ispititoare a bogăției instantanee – un semn distinctiv al idealurilor capitaliste, adaugă Trifan.
„Repercusiunile sunt deosebit de devastatoare, mai ales că utilizatorii sunt, în general, persoane vulnerabile din punct de vedere economic, iar dependența de jocurile de noroc poate epuiza rapid puținele venituri pe care le au”, punctează sociologa.
Iar dintre aceștia, bărbații sunt cei mai afectați. „Bărbatul a avut întodeauna banii și posibilitatea să joace, avea o viață socială mai activă decât femeia. Bărbații au nevoie de trăiri emoționale foarte puternice și nu le caută în altă parte”, dar și fetele și femeile joacă mai des, mai puțin fizic, dar mai mult online, e de părere Rosner.
Ciolacu, gata să închidă păcănelele
Ciolacu vrea ca „celebrele păcănelele să fie eliminate din toate orașele, așa cum este peste tot în Europa”.
„Păcănelele sunt un dezastru care distrug vieți și familii întregi. Vom vota în această sesiune parlamentară să le scoatem în afara localităților. Trebuie să se termine cu acest flagel!”, anunță premierul României pe pagina de Facebook, luni.
În România, funcționează peste 11.000 de agenții de pariuri sportive și 73.000 de aparate mecanice – păcănelele – patru aparate la mia de locuitori, conform statisticilor publicate de stirileprotv.ro.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
