Analiza CNN: Cum ar putea războiul din Orientul Mijlociu să zguduie economia globală

Sursa foto: Unsplash - Christian Poplawski

Conflictul care se desfășoară în Orientul Mijlociu va testa reziliența unei economii globale deja afectate de tarife și de alte perturbări comerciale în ultimul an, scrie CNN.

La doar o săptămână de la începutul celei mai recente crize din regiune, apar deja semne de tensiune de-a lungul arterelor atent organizate ale comerțului global: de la exporturi de orez blocate în porturile din India până la creșteri ale prețului îngrășămintelor esențiale pentru producția de alimente.

Un război prelungit, care menține prețurile energiei la niveluri ridicate, ar putea alimenta inflația și, odată cu aceasta, dobânzile, ceea ce ar crea presiuni suplimentare asupra celor care au credite. În același timp, amenințările la adresa navelor de marfă ar putea bloca lanțurile de aprovizionare, crescând și mai mult prețurile pentru companii și consumatori.

Extinderea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea „un impact foarte mare asupra economiei globale într-o gamă largă de indicatori”, precum inflația și creșterea economică, potrivit lui Dan Katz, director adjunct la Fondul Monetar Internațional.

Gravitatea consecințelor economice va depinde de cât timp va dura conflictul.

Înainte ca Statele Unite și Israelul să atace Iranul în weekend, FMI estima că economia globală va crește cu un procent sănătos de 3,3% în acest an.

Fondul nu și-a schimbat încă prognoza, spunând că este „prea devreme” pentru a evalua impactul economic. Totuși, instituția a precizat că „monitorizează îndeaproape evoluțiile” și a enumerat mai multe riscuri pentru economia globală, inclusiv noi perturbări comerciale, „creșteri ale prețurilor la energie” și „volatilitate pe piețele financiare”.

Prețurile energiei sunt cheia

Impactul conflictului asupra economiei globale depinde în mare măsură de prețurile energiei, care au crescut puternic în această săptămână din cauza temerilor legate de aprovizionare. Petrolul Brent, reperul global al prețului petrolului, se tranzacționează la niveluri nemaivăzute de peste 18 luni.

Cel mai mare risc este o închidere prelungită a Strâmtorii Ormuz, aproape singura rută prin care petrolul și gazele naturale din Orientul Mijlociu ajung în restul lumii. Această strâmtoare îngustă, aflată între Iran și Oman, este în mod normal o rută pentru aproximativ o cincime din producția zilnică globală de petrol și gaze naturale lichefiate, potrivit Administrației pentru Informații Energetice a SUA.

Dacă strâmtoarea devine impracticabilă, prețurile gazului natural din Europa ar putea să se dubleze sau chiar mai mult față de nivelurile de dinaintea războiului, dacă transporturile sunt blocate mai mult de două luni, potrivit Goldman Sachs.

Prețurile europene sunt încă mult sub vârfurile din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, dar rezervele regiunii sunt mult mai mici decât în anii precedenți și trebuie refăcute înainte de iarna viitoare, probabil la costuri mult mai mari.

Inflația în Uniunea Europeană — care era de 2% în ianuarie — ar putea crește cu peste un punct procentual dacă conflictul continuă câteva luni, potrivit economistului Holger Schmieding de la banca Berenberg. În acest scenariu, creșterea economică ar putea scădea cu până la 0,5 puncte procentuale.

Șoferii resimt deja efectele la pompă. În Germania, prețurile benzinei și motorinei au crescut semnificativ în ultima săptămână, potrivit celei mai mari asociații auto din Europa, ADAC.

Prețurile benzinei au crescut și în Regatul Unit, iar în Statele Unite au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 11 luni, punând presiune pe micile afaceri.

Dacă prețurile petrolului rămân la nivelurile actuale timp de câteva luni, inflația din SUA ar putea crește de la 2,4% în ianuarie la 3% până la sfârșitul anului, potrivit Goldman Sachs. Acest lucru ar face și mai dificil pentru Rezerva Federală să reducă dobânzile în acest an.

Asia este și mai vulnerabilă la un șoc energetic prelungit. Aproximativ 80-90% din petrolul și gazul lichefiat transportat prin Strâmtoarea Ormuz ajunge în Asia, iar China este unul dintre principalii cumpărători.

Războiul vine într-un moment dificil pentru China, care și-a stabilit recent cel mai scăzut obiectiv de creștere economică din ultimele decenii.

Probleme în lanțurile de aprovizionare

Pe lângă energie, economiile asiatice ar putea fi afectate și prin exporturi.

India simte deja efectele. Peste 400.000 de tone de orez basmati destinate exportului sunt blocate în porturi sau pe drum, deoarece războiul perturbă rutele maritime din Orientul Mijlociu.

Aproximativ 75% din exporturile anuale de orez basmati ale Indiei, adică circa 6 milioane de tone, merg către Orientul Mijlociu.

Regiunea a devenit o piață importantă pentru exportatorii asiatici afectați de creșterea tarifelor americane. Dacă conflictul continuă, India și China ar putea fi cele mai afectate.

Problema orezului indică o îngrijorare mai mare: perturbări mai largi ale comerțului global și ale producției de alimente.

Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru producția globală de alimente, deoarece aproximativ o treime din exporturile mondiale de uree, un îngrășământ folosit pe scară largă, trec prin această rută.

Prețurile ureei egiptene, un reper în industrie, au crescut deja cu 35% în această săptămână, iar prețurile sulfului, folosit în îngrășăminte, au crescut și ele.

Transportul global, sub presiune

Războiul ar putea provoca și aglomerări în porturi aflate la mii de kilometri de conflict, deoarece navele sunt nevoite să își schimbe rutele.

De exemplu, containerele destinate Orientului Mijlociu încep să se acumuleze în porturile din India după ce mai multe companii de transport maritim au suspendat cursele spre regiune.

Transportul aerian ar putea fi și mai afectat. Multe avioane sunt la sol în Orientul Mijlociu, iar spațiul aerian este puternic restricționat. Compania Adidas a avertizat deja că unele transporturi aeriene ar putea întârzia.

Companiile aeriene din Orientul Mijlociu, precum Emirates, Qatar Airways și Etihad, reprezintă aproximativ 13% din capacitatea globală de transport aerian de marfă.

Transportul aerian reprezintă aproximativ o treime din comerțul mondial ca valoare, transportând adesea produse de mare valoare precum smartphone-uri, microcipuri și alte electronice, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian.

O analiză recentă a companiei de date pentru transport maritim Xeneta descrie situația astfel: „Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu creează incertitudine imediată pentru lanțurile de aprovizionare, mișcarea navelor schimbându-se de la o oră la alta, iar expeditorii încearcă să gestioneze marfă care s-ar putea să nu mai ajungă la porturile de destinație”.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: