Skip to content
Justitie

ANALIZĂ Coaliția PSD – PNL vrea desființarea SIIJ. De ce independența justiției rămâne o problemă de rezolvat

Inquam Photos / George Călin

Premierul desemnat de PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat sâmbătă, după negocierile pentru coaliția de guvernare, că s-a convenit ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) să fie desființată până la 31 martie 2022. Va fi „reînființată”, însă, o altă structură care să se ocupe de problemele din justiție, dar aceasta va fi conformă cu cerințele europene, a declarat Ciucă. Încă de la înființare, problema SIIJ a reprezentat o  nucă tare pentru guvernele României care au fost prinse între tentația controlului discreționar al justiției și cerințele instituțiilor Uniunii Europene privind independența justiției.

SIIJ, o nucă tare

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a devenit operațională în octombrie 2018, atunci când guvernarea era compusă dintr-o majoritatea PSD-ALDE-UDMR. Secția activează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Înființarea Secției a fost făcută sub pretextul unor așa-zise abuzuri din justiție și a unor controverse legate de activitatea unor procurori DNA. Activitatea SIIJ a fost criticată atât de Comisia Europeană, cât și de instituțiile europene în punctul de vedere către Curte de Justiție a Uniunii Europene. Unul dintre argumentele CE împotriva SIIJ este că există suspiciunea că Secția Specială a fost făcută doar pentru a transfera actele sensibile de la DNA la SIIJ, care ar putea fi mai predispusă intervențiilor externe și presiunilor, din punct de vedere politic.

Așadar principala problemă este că SIIJ nu doar că nu ajută la ridicarea Mecanismului de Cooperarea și Verificare, prin care calitatea justiției din România este verificată la nivel european, dar contribuie de fapt la lipsa independenței justiției, prin posibilitatea ingerințelor politice în actul de justiție.

Guvernarea PNL – USR-PLUS ca obiectiv desființarea controversatei Secții speciale. Doar că aici eșecul a venit pe linia USR-PLUS, prin ministrul Justiției Stelian Ion. Obiectivele asumate de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, era acelea de reparare a Legilor Justiției, făcute țăndări în timpul lui Liviu Dragnea și în subsidiar desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Până la decizia remanierii acestuia, Stelian Ion nu reușise să atingă însă nici unul dintre aceste obiective.

Acum noua coaliție de guvernare PSD – PNL – UDMR pare a fi ajuns la un compromis. Acest compromis vizează însă desființarea SIIJ și înființarea unei noi structuri. Decizia desființării vine tot în urma presiunilor Bruxelles-ului, România riscând declanșarea procedurii de infringement. Dacă lucrul acesta s-ar produce, șansele scoaterii MCV în următorii ani ar fi minime, iar România ar risca să rămână și în afara zonei Schengen. Noua structură imaginată de noul executiv ar urma așadar să îndeplinească exigențele internaționale cu privire la Justiție. În realitate, noua coaliție va trebuie să se miște într-o echilibristică precară între exigențele Bruxelles-ului și sistemul judiciar din România tot mai radicalizat. În plus, un alt jucător important în această partidă ar putea fi Curtea Constituțională. În final totul se rezumă la aceeași tensiune, menționată în debutul articolului, între tentația controlului politic discreționar al actului de justiție și cerințele instituțiilor europene privind o justiție independentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *