Skip to content
Externe

ANALIZĂ Conflictul din Ucraina divide UE: Franța, Italia și Germania mizează pe diplomație. Ce interese au marile puteri europene

digi24.ro

Lupta dintre Rusia și SUA pentru Ucraina a devenit mai mult una a nervilor întinși, care se pierde în multe declarații mai mult sau mai puțin diplomatice. Situația rămâne tensionantă, chiar dacă mai sunt multe lucruri de negociat în zilele următoare. Uniunea Europeană este divizată de acest conflict, deoarece marile țări mizează pe diplomație și pe continuarea relațiilor economice cu Rusia, în timp ce țările din Est, precum Polonia sau România, își doresc mai multă susținere militară din partea NATO și au un discurs complet anti-Rusia.

Uniunea Europeană este un gigant economic, dar slabă militar. UE încearcă și acum să-și folosească amenințările economice, mai ales prin vocea lui Josep Borell, comisarul european pentru politică externă.

Orice agresiune militară împotriva Ucrainei va avea uriașe consecințe și costuri foarte mari” – Josep Borrell.

În ultimii ani, Vladimir Putin a învățat să construiască o „fortăreață” în jurul economiei Rusiei, conștient fiind că în cazul unui conflict va suporta sancțiuni economice, așa cum a mai pățit și în trecut. Rămâne de văzut dacă aceste sancțiuni economice vor avea un mare impact. Momentan, destabilizarea se simte mai ales pe piața UE, unde prețul la gaze continuă să crească, iar bursele analizează costurile unui război.

Germania va fi statul UE care va dicta sancțiunile economice sau stabilitatea zonei UE. Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei, nu are nicio experiență în politica externă și în primele luni de mandat trebuie să rezolve această criză. Baerbock este un politician care militează pentru extinderea NATO și consolidarea parteneriatului cu SUA, amenințând Rusia cu sancțiuni sau chiar cu blocarea Nord Stream 2. Verzii au făcut campania electorală în 2021 împotriva Nord Stream 2, deci poziția lui Baerbock nu este deloc surprinzătoare. Totuși, Germania a refuzat să trimită arme în Ucraina și nu și-a chemat personalul din ambasada de la Kiev.

Annalena Baerbock, ministrul de Externe al Germaniei, sursa foto: theguardian.com

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, arată că este un politician mult mai echilibrat, care își cântărește foarte bine declarațiile. Acesta s-a ferit de declarații care să destabilizeze economia Germaniei. În cazul în care Nord Stream 2 va fi blocat, germanii riscă să plătească un preț tot mai mare la gaze, iar industria germană va întâmpina numeroase probleme. Olaf Scholz este într-o situație foarte complicată, deoarece va trebui să le garanteze marilor miliardari germani că relațiile cu Rusia vor fi în continuare bune, iar pe de altă parte, va trebui să susțină SUA în acest conflict.

Franța încearcă să intervină în negocierile dintre SUA și Rusia. Lucrul care deranjează cel mai mult este tocmai faptul că UE a fost ignorată în această problemă, dar asta mai ales pentru că nu e o forță militară. Sancțiunile economice pe care ar putea să le impună UE nici nu vor proteja Ucraina, nici nu vor opri un război.

Olaf Scholz (în stânga), cancelarul Germaniei, și Emmanuel Macron (în dreapta), președintele Franței, sursa: affaritaliani.it

Emmanuel Macron și Olaf Scholz au avut o conferință comună și au declarat că vor „reacționa” dacă Rusia va ataca Ucraina. Dar nu se știe care va fi reacția UE.

Dacă va fi o agresiune din partea Rusiei la Ucraina, va fi o reacție și costul va fi foarte mare”, a spus Macron.

Din declarația aceasta reiese că Franța și Germania mizează pe sancțiuni economice, nu pe intervenție militară. Președintele francez va avea o discuție cu Vladimir Putin chiar vineri și rămâne de văzut dacă va participa și Scholz. Trimiterea de trupe franceze în România nu este un semnal că Franța s-ar implica militar.

Între timp, Italia este concentrată cu alegerea noului președinte al țării, printre politicienii cu șanse să ocupe această funcție fiind chiar Mario Draghi, actualul premier. Totuși, Ministerul de Externe din Italia a decorat mai mulți diplomați ruși apropiați de Vladimir Putin, iar miercuri va fi o conferință între Vladimir Puțin și mai mulți administratori ai unor companii importante din Italia. Președintele Rusiei va discuta cu oamenii de afaceri italieni despre viitoarele colaborări între cele două state.

La început de 2022, Italia a decorat mai mulți oficiali ruși. Viktor Evtukhov, subsecretar de stat la Ministerul Industriei și Economiei din Rusia, și Andrey Kostin, un bancher rus apropiat de Putin, au primit decorații din partea președintelui Italiei, Sergio Mattarella. De asemenea, anul trecut, prim-ministrul rus Mikhail Mishustin a primit ordinul de „Cavaler al Marii Cruci al Ordinului Steaua Italiei”. Același ordin și pentru Denis Manturov, ministrul industriei și comerțului din Rusia. Toate acestea au fost decise de Luigi Di Maio, ministrul de externe din Italia, un personaj fără nicio pregătire sau experiență în politica externă, dar a reușit să supraviețuiască în această funcție și în guvernul Draghi.

Italia este statul UE cel mai apropiat de SUA, dar este într-o situația economică foarte dificilă și dependentă de gazul rusesc. Economia italiană, deja foarte afectată de pandemie, nu și-ar permite să-și reducă ritmul dacă Rusia va decide să nu mai livreze suficient gaz către UE, în cazul unui conflict militar în Ucraina. Transportul maritim de gaz lichid ar putea acoperi doar două treimi din necesarul Uniunii Europene.

Inclusiv Croația a decis să aibă o poziție diferită cu privire la Ucraina și să nu susțină Washingtonul. Președintele croat a declarat că țara sa nu va trimite militari în Ucraina și nu se va implica deloc în acest conflict.

Croația nu va trimite trupe în cazul unei escalade. Dimpotrivă, va rechema toate trupele, până la ultimul soldat” – Zoran Milanovic, președintele Croației.

Chiar dacă pare că Ucraina nu este foarte mult susținută de marile puteri UE, în realitate acestea încearcă să reducă tensiunea din regiune prin diplomație. UE nu-și permite să amenințe militar Rusia și nici să militarizeze regiunea respectivă. În schimb, marile state UE au relații foarte bune cu Moscova și pot negocia oricând situația Ucrainei. Cu cât negocierile vor dura mai mult, cu atât Rusia va părea tot mai slabă în acest conflict.

La marginea Uniunii se simte tot mai multă tensiune în state precum Polonia, România și țările baltice care își doresc militarizarea zonei. În ultimii ani, SUA a evitat să trimită foarte multe trupe în această regiune, tocmai pentru a nu transmite amenințări Rusiei. Pentagonul a mobilizat 8.500 de militari în SUA, care oricând pot fi trimiși spre Estul Europei, pentru a apăra membrii NATO. Pe continentul european, SUA are circa 74.000 de militari, însă mai puțin de 10.000 sunt în țările din Estul Uniunii Europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *