ANALIZĂ Crin Antonescu: agresiv în politica externă și învins de Băsescu, Ponta și Iohannis

Crin Antonescu
Crin Antonescu, sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Crin Antonescu este candidatul PSD, PNL și UDMR la alegerile prezidențiale, care vor avea loc în mai 2025, după ce au fost anulate cele din noiembrie 2024. Deși a fost într-o lungă vacanță în ultimii ani, se pare că a reușit să convingă cele două mari partide să-l susțină, iar la această alianță se va alătura și UDMR. Pentru a doua oară în cariera sa politică, Antonescu este candidatul PSD-PNL cu mult timp înainte să înceapă campania.

Războiul cu Băsescu

Crin Antonescu este celebru pe scena politică pentru războiul politic pe care l-a avut cu Traian Băsescu, în urmă cu mai bine de un deceniu. Crin Antonescu conducea PNL și a făcut alianță cu PSD-ul controlat de Victor Ponta, formând celebrul USL, din care mai făcea parte și PC, partidul lui Dan Voiculescu.

USL a apărut pentru a lupta cu Traian Băsescu și PDL după criza economică începută în 2008. Decizia inițială era aceea de a-l avea premier pe Victor Ponta, din partea PSD, și președinte al României pe Crin Antonescu. Astfel, în 2012, cele două partide au decis să-l suspende pe Traian Băsescu și apoi să ceară demiterea acestuia la referendum pentru a organiza alegerile chiar în acel an.

Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, iar Crin Antonescu, președinte al Senatului în acel moment, a devenit președintele interimar al României. Pe 29 iulie 2012 a fost organizat referendumul pentru demiterea lui Băsescu, unde 87% dintre cei prezenți la urne au votat pentru demiterea președintelui României. Au fost 7,4 milioane de voturi pentru a-l demite pe Băsescu, dar Curtea Constituțională a decis să invalideze rezultatul referendumului pe motiv că la urne nu s-au prezentat 50%+1 dintre românii cu drept de vot.

Antonescu, președinte interimar și agresiv în politica externă

Crin Antonescu a fost președintele interimar al României doar o lună și jumătate, până când Băsescu a revenit la Cotroceni. În acea perioadă, candidatul fostului USL a fost foarte agresiv în politica externă. Acesta i-a criticat pe Angela Merkel și pe Barroso, fostul președinte al Comisiei Europene.

„Am un respect enorm pentru Germania, pentru dna Merkel ca om politic, dar nu este acceptabil să dai declarații pe ce ți-a spus Băsescu la telefon. Ai un uriaș aparat de consilieri și nu se poate să nu fie unul care să știe sau să caute să vadă dacă în Constituția României există sau nu această procedură, nu se poate să fii ditamai președintele Comisiei Europene, domnul Barroso adică, și din vacanță sau de undeva să mai trimiți o scrisoare lui Ponta fără să știi ce s-a întâmplat aici”, declara Antonescu în august 2012, după ce Merkel și Barroso făcuseră declarații pro-Băsescu.

Tot în acel interviu, Crin Antonescu a mai fost întrebat și de cine se teme mai mult în cursa pentru alegerile prezidențiale, dintre Mihai Răzvan Ungureanu și Sorin Oprescu. Fostul lider USL a răspuns sec: „De Departamentul de Stat al SUA”.

Crin Antonescu și Victor Ponta, sursa foto: Inquam Photos /

Ruperea USL și ambițiile lui Iohannis

La început de 2014, PSD și PNL își pregăteau strategiile pentru alegerile prezidențiale din acel an, după ce mandatul lui Băsescu expira. Crin Antonescu a încercat să-l impună vicepremier pe Klaus Iohannis, în acea guvernare USL. Iohannis era membru PNL din 2013, când a fost adus în partid chiar de Antonescu.

Fostul lider PNL ar fi încercat să-l trimită la guvernare pe Iohannis, dar Ponta a refuzat să facă această numire.

„Dl. Ponta trebuie să aleagă între Voiculescu şi Iohannis, între pretențiile de a transforma USL într-un fel de moşie socialistă cu o rezervaţie liberală sau de a rămâne pe spirit inițial al USL care însemna o mare coaliție între PSD şi PNL”, declara fostul președinte PNL.

În martie 2014, Crin Antonescu a decis să scoată PNL de la guvernare și USL a fost rupt. Dan Voiculescu preciza că fostul lider al liberalilor înțelesese că nu putea fi candidatul USL la alegerile prezidențiale și a preferat să rupă alianța pentru a-și asigura candidatura.

„Crin Antonescu a observat la un moment dat că este foarte greu să fie candidatul USL la prezidenţiale. (…) Dacă Crin Antonescu era sigur că va fi candidatul USL la prezidenţiale, Uniunea ar fi şi astăzi”, a spus Voiculescu.

Crin Antonescu era sigur, în martie 2014, că va candida împotriva lui Ponta și excludea o candidatură a lui Klaus Iohannis.

„Nu vreau să îi iau locul lui Crin Antonescu”, spunea și Iohannis, în mai 2014.

Iohannis l-a înlocuit pe Antonescu în PNL

Crin Antonescu a scos PNL de la guvernare pentru a-și asigura candidatura la prezidențiale, dar ulterior a fost înlocuit cu Klaus Iohannis, cel pe care Antonescu l-a adus în partid pentru a fi premier în locul lui Ponta. În vara lui 2014, Iohannis a fost desemnat candidat la alegerile prezidențiale, într-o ședință PNL, iar acesta a preluat și funcția de președinte PNL, înlocuindu-l pe Antonescu.

„În legătură cu un proiect Klaus Iohannis candidat la Preşedinţie, nu sunt implicat într-un asemenea proiect, pot să-l şi susţin în momentul când voi avea elementele necesare pentru asta”, declara Antonescu, după ce a fost înlocuit cu Iohannis.

Problema principală a lui Crin a fost colaborarea cu PDL, sau mai degrabă războiul cu PDL. După ce mai mulți ani a luptat cu PDL și cu Traian Băsescu, Antonescu nu a avut cum să recâștige încrederea PDL în 2014. Astfel, PNL a fost nevoit să mizeze pe candidatul care avea cele mai multe șanse la victorie, și acela era Klaus Iohannis susținut de PNL și PDL. Antonescu a pierdut funcția de președinte PNL, speranțele la prezidențiale și a dispărut de pe scena politică.

Crin Antonescu și Klaus Iohannis, sursa foto: Inquam Photos /

10 ani de vacanță și averea familiei

Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025 nu a realizat niciun venit în ultimii ani, reiese din declarația Adinei Vălean.

În ultimii ani, Adina Vălean a reușit să aibă salarii tot mai mari în Uniunea Europeană. Aceasta este europarlamentar PNL din 2007, iar în 2019 a reușit să obțină funcția de comisar european pentru transport. La Comisia Europeană, Adina Vălean a avut un salariu de 281.519 euro pe an. În conturile bancare are 400.000 de euro și mai deține titluri de stat în valoare de 94.030 euro. Bijuteriile Adinei Vălean valorează 18.000 de euro, iar familia folosește 3 mașini.

Crin Antonescu deține singur un apartament în București, iar împreună cu Adina Vălean mai deține un alt apartament în capitală. De asemenea, Vălean mai are și două case într-o comună din județul Prahova.

Deși nu a muncit după ce a ieșit de pe scena politică, Antonescu spune că au fost ani „foarte buni” pentru el.

„O zi în care îmi ordonam activităţile, în cea mai mare parte scris, citit, studiat, că nu e acelaşi lucru, lucruri de suflet, lucruri de preocupare, lucruri de interes. În aceşti 7-8 ani, că nu au fost chiar 10, au fost ani buni, ani fericiţi, am avut posibilitatea, şansa să mă ocup de lucruri care m-au pasionat, pentru care nu avusesem întotdeauna suficient răgaz, deci au fost foarte, foarte buni din acest punct de vedere”, a declarat candidatul PSD-PNL-UDMR, în 2025.

În 2014, lupta din interiorul PNL l-a scos din joc pe Crin Antonescu, care i-a lăsat locul lui Klaus Iohannis. 11 ani mai târziu, se pare că Iohannis este cel care i-ar putea lăsa locul lui Crin Antonescu. Însă dosarele candidaților la alegerile prezidențiale vor fi depuse abia în martie  și până atunci PSD și PNL mai au suficient timp să-și schimbe candidații, după cum am văzut la alegerile locale din București, din primăvara lui 2024.

Crin Antonescu a avut trei confruntări importante: cea cu Traian Băsescu în 2012, pe care a pierdut-o; apoi cu Victor Ponta pentru candidatura la alegerile prezidențiale și a pierdut atunci când a rupt USL; iar ultima a fost cu Klaus Iohannis, pe care Antonescu l-a adus în partid și i-a luat atât funcția de președinte PNL, cât și candidatura la prezidențiale.

 

Autor

  • Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: