Datoria guvernamentală a României a cunoscut o creștere accelerată în ultimii ani, însă această evoluție trebuie înțeleasă în contextul unor șocuri economice majore și nu doar prin prisma politicilor bugetare interne, arată o analiză semnată de economistul Cristian Socol pentru Mediafax.
Potrivit acestuia, nivelul datoriei publice a ajuns la finalul anului 2025 la aproximativ 1.138 miliarde lei, echivalentul a 59,6% din PIB, în creștere semnificativă față de anii anteriori.
Crizele au împins datoria în sus
Profesorul subliniază că salturile majore ale datoriei nu au fost întâmplătoare, ci au coincis cu perioade de criză. România a trecut prin trei episoade importante care au dus la creșteri bruște:
- criza financiară din 2009–2011
- pandemia COVID-19
- războiul din Ucraina
„Evoluția ponderii datoriei guvernamentale în PIB arată trei creșteri consistente în timpul unor crize exogene”, explică Socol.
Astfel, datoria a crescut de la aproximativ 12% din PIB în 2008 la aproape 60% în 2025, apropiindu-se de pragul de referință european de 60%.
Structura datoriei: un punct pozitiv
Un element favorabil pentru România este structura datoriei. Doar 7% din aceasta este pe termen scurt, restul fiind pe termen mediu și lung, ceea ce reduce presiunea imediată asupra finanțării.
De asemenea, aproape jumătate din datorie este în lei, iar restul în valută, ceea ce indică o diversificare relativ echilibrată.
România vs. Polonia
Analiza comparativă arată că România și Polonia se află într-o situație relativ apropiată în ceea ce privește nivelul datoriei raportate la PIB. Totuși, diferențele apar în dinamica economică și în perspective:
- România are o creștere economică mai modestă și un deficit mai ridicat
- Polonia înregistrează o creștere economică mai puternică, dar are o politică fiscală mai expansionistă
Ambele țări se află în procedura de deficit excesiv și trebuie să implementeze măsuri de consolidare fiscală până în 2031.
Riscuri și vulnerabilități
Pe termen scurt, analiza Comisiei Europene indică faptul că nu există un risc imediat de criză fiscală nici în România, nici în Polonia.
Pe termen mediu și lung însă, apar provocări importante. România are o evoluție mai volatilă a datoriei, în timp ce Polonia se confruntă cu probleme structurale mai profunde.
Printre riscurile identificate pentru România se numără:
- ponderea ridicată a datoriei deținute de investitori străini
- poziția investițională internațională netă negativă
În același timp, există și factori care susțin sustenabilitatea datoriei, precum maturitatea relativ lungă a împrumuturilor și existența unui buffer financiar în Trezorerie.
Concluzie: nevoie de echilibru fiscal
Concluzia analizei este clară: România nu se află într-o criză iminentă, dar traiectoria datoriei publice impune măsuri de consolidare fiscală în anii următori.
În opinia lui Cristian Socol, cheia o reprezintă echilibrul între reducerea deficitului și menținerea creșterii economice, astfel încât datoria să rămână sustenabilă pe termen lung.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
