Skip to content
Europa

ANALIZĂ Croația, cu miniștri arestați pentru corupție, criminalitate organizată, trafic de migranți, favorită pentru aderarea la Schengen. România are emoții

europeanwesternbalkans.com

Croația este statul UE cu cele mai mari șanse să intre în spațiul Schengen în 2022, deși țara de la Mediterană are mari probleme cu corupția, criminalitatea organizată și reprezintă o rută frecventată de traficanții de migranți. Fără MCV, fără verificări, Croația poate face pasul spre spațiul de liberă circulație.

Croația este pe locul 63 în privința indicelui corupției, într-un raport Transparency, în timp ce România e pe locul 66. Dintre cele două state, doar România are un MCV și este acuzată la nivel european că ar avea probleme cu corupția.

La începutul acestui an, Darko Havard, fost ministru al construcțiilor, a fost arestat după ce magistrații l-au acuzat de un abuz în serviciu și un prejudiciu de aproape 400.000 de dolari. Un judecător a ordonat arestarea preventivă a acestuia pentru a nu influența martorii din dosar. Havard a demisionat din guvern, iar premierul Croației, Andrej Plenkovic, a decis să-i ia apărarea colegului său și a criticat acțiunea magistraților, arătând o intenție a politicului de a se implica în deciziile magistraților.

Tot în anul 2022, Tomislav Tolusic, fost ministru al agriculturii, a fost arestat sub suspiciunea de fraudă a subvențiilor și abuz în serviciu, într-un dosar anchetat de Parchetul Europen.

În anul 2021 a fost arestat un al ministru din Guvernul Croației. Gabrijela Zalac, fost ministru al fondurilor europene, a fost pusă sub acuzație de Parchetul European, după ce magistrații au suspectat supraplata pentru achiziția publică a unui sistem software achiziționat de Minister.

Ivo Sander, fostul prim-ministru al Croației, a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat pentru că a transferat bunuri deținute de stat printr-o companie de marketing, iar o parte din bani i-a păstrat pentru el și diferența a ajuns la partidul său, Uniunea Democrată Croată. Ivo Sander este unul dintre cei mai anchetați lideri politici din UE, având numeroase alte dosare în Croația.

Scandalurile acestea și multe altele arată că Croația are mari probleme cu corupția, care a ajuns la nivelul Guvernului. Croația nu a avut niciodată MCV, nici pentru aderarea la UE, nici acum pentru spațiul Schengen. Olanda nu monitorizează situația din Croația și nimeni nu pare interesat de problemele din Balcanii de Vest.

Migranții și criminalitatea organizată

Croația este una dintre țările care servesc drept rută pentru traficul de migranți din Balcanii de Vest. Croația are frontieră cu Serbia și Bosnia, state care nu sunt în UE și sunt frecventate de migranți și traficanți. Datele UNHCR arată că doar între ianuarie și septembrie 2019, Poliția croată a prins aproape 10.000 de migranți care încercau să intre ilegal în spațiul UE. Autoritățile de la Zagreb nu respectă drepturile migranților și de multe ori polițiștii au intervenit cu brutalitate, punând în pericol viața persoanelor care caută un trai mai bun.

Frontex, instituția europeană care monitorizează traficul ilegal de migranți, precizează că în 2021 au fost depistate peste 61.000 de persoane care au încercat să intre în UE pe ruta din Balcanii de Vest. Din Turcia spre Bulgaria sau din Grecia spre Albania, Muntenegru, Bosnia și Croația. România nu este o poartă de intrare în UE pentru migranți, deci nu ar pune în pericol siguranța spațiului Schengen.

Slovenia este pregătită să introducă controale la granița cu Croația, dacă aceasta va fi primită în UE. Slovenia se teme de un val de migranți prin Croația, care ar putea beneficia mai departe de libera circulație.

Sursa foto: ocindex.net

Croația are mari probleme și cu criminalitatea organizată din Balcani. Croația se află într-o regiune cu un trecut violent, în care criminalitatea organizată a înflorit în ultimele decenii, fiind inclusiv o piață ilegală pentru arme. Prin poziția sa la Marea Mediterană, Croația servește inclusiv mafia italiană, care a găsit un refugiu liniștit pe plajele însorite. Porturile Croației sunt din ce în ce mai mult o poartă de intrare a drogurilor din America Latină către piețele din UE. Criminalitatea organizată din Balcanii de Vest începe să copieze modelul de organizare al cartelurilor sud-americane pentru a introduce drogurile în UE.

Croația are un indice al criminalității mult mai mare decât România. În Europa, Croația este pe locul 13 în privința criminalității, în timp ce România e pe locul 22.

România, blocată fără motiv

Dintre cele 3 state UE care așteaptă intrarea în Schengen în acest an, România este singura țară care are MCV și a dat mereu dovadă de cooperare la nivel european. România a început să-și reducă corupția politică încă din urmă cu 15 ani, de când am intrat în UE, a modificat legile justiție ținând cont de recomandările UE și a introdus noi mecanisme de combatere a corupției.

Deși România a înregistrat progrese la toate capitolele și face eforturi pentru a respecta recomandările UE, țara noastră este ținută în afara spațiului Schengen. În privința condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen, toate cele trei țări candidate – România, Bulgaria și Croația – le respectă de mai mulți ani. Decizia finală va fi doar una politică, după ce se vor consulta liderii UE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *