Guvernul României a fost criticat de mai multe ori în ultimul an, dar măsurile pe care le-a luat în această perioadă de criză sunt adoptate inclusiv de Germania.
Germania a încercat, până acum, să reducă facturile cu o tăiere a taxelor pe care le plăteau cetățenii, însă măsura s-a dovedit ineficientă deoarece prețul gazului a continuat să crească. Berlinul a decis, joi, să treacă la plafonarea prețului la gaz pentru consumatori, iar guvernul federal va compensa diferența de preț direct către companii. Este exact aceeași măsură care funcționează în România de un an și a protejat familiile și companiile.
Guvernul de la Berlin va finanța aceste măsuri prin „Fondul de stabilizare economică”, creat în timpul pandemiei, care îi permite să împrumute până la 200 de miliarde de euro pentru a „frâna prețul gazului”, a ajuta companiile importatoare de gaz și să ia măsuri pentru a sprijini companiile afectate de sancțiunile economice.
Germanii vor introduce un plafon pentru consumul de bază al consumatorilor casnici și IMM-uri, iar compensarea va fi achitată de guvernul federal la prețul gazului de pe piață. Scopul este acela de a menține un preț mai mic pentru consumator, dar și să ajute companiile importatoare să nu piardă bani sau să intre în faliment, cum risca UNIPER, care între timp a fost naționalizată. O comisie de experți urmează să prezinte în octombrie plafoanele pe care le va aplica guvernul până în primăvara anului 2024.
O măsură similară va fi introdusă și pentru carburanți. Guvernul va compensa și o parte din prețul benzinei, pentru a reduce prețurile din benzinării. Această măsură există deja în România sau Franța, și a avut efectul scontat. Când Guvernul României anunța în vară această compensare de 50 de bani pentru un litru de carburant, partidele din opoziție criticau măsura și pe rețelele de socializare circulau mai multe glume. După câteva luni, măsura s-a dovedit foarte eficientă și a fost prelungită până la 31 decembrie 2022.
„Ne aflăm într-un război energetic” a declarat Christian Lindner, ministrul finanțelor din Germania, după ce Guvernul a anunțat aceste măsuri. Totuși, la nivelul Uniunii Europene Berlinul se opune introducerii unui plafon pentru gazul din Rusia. Berlinul se teme că introducerea unui astfel de plafon pentru gazul din Rusia va determina Moscova să-și vândă gazul exclusiv în Asia, ceea ce ar reprezenta o mare pierdere pentru UE.
„Am spus de la începutul crizei că Germania nu este încă pregătită, avem nevoie de puțin mai mult timp. Trebuie să vorbim mai ales cu țările prietene precum Norvegia, Statele Unite, Algeria pentru ca prețurile să fie reduse, și despre asta va fi astăzi cu siguranță o dezbatere”, a declarat vineri Robert Habeck, ministrul economiei din Germania, la reuniunea miniștrilor energiei din UE. România, alături de Italia și alte 13 state UE, susținea plafonarea prețului pentru gazul din Rusia, însă această măsură nu va fi introdusă prea curând după decizia Germaniei de a o refuza.
Cum a ajuns România o inspirație pentru Germania
De la 1 noiembrie 2021, România a adoptat plafonarea prețurilor și compensarea facturilor director către furnizorii de energie electrică și gaze. Ministerul Energiei, condus de Virgil Popescu, a stabilit plafoanele, iar compensarea s-a făcut la prețul de pe piața liberă. Este adevărat că la început au fost câteva probleme, mai ales în privința calculării facturilor, dar acestea s-au rezolvat pe parcurs. De asemenea, Guvernul României nu s-a grăbit să achite sumele compensate către furnizori, ceea ce a trezit mai multe nemulțumiri, însă aceste întârzieri nu au generat falimentul companiilor.
Din primăvara lui 2022, măsura a fost extinsă timp de un an de zile, până la 31 august 2023. Între timp, s-a schimbat consumul de bază și tarifele, dar Guvernul reușește în continuare să țină sub control facturile cetățenilor și să evite falimentul furnizorilor de energie electrică și gaze.
România a fost primul stat UE care a adoptat aceste măsuri, în timp ce în Vestul Europei se umbla la reducerea TVA – care s-a dovedit inutilă în Italia, Spania, Germania și multe alte țări – sau la reducerea unor accize din factură. În România, USR susținea reducerea taxelor pentru consumatori, dar așa cum putem observa în alte state, această măsură nu a ținut sub control facturile cetățenilor, deoarece prețurile au continuat să crească de la o lună la alta. Opoziția reprezentată de USR și AUR nu a prezentat nicio soluție utilă în această criză a facturilor la energie electrică și gaze.
În schimb, cetățenii se întreabă ce se va întâmpla când toate aceste programe de compensare se vor termina și ce tarife vor apărea în facturi. Dar românii au toate motivele să aibă încredere în Guvern, atât timp cât măsurile funcționează și sunt adoptate inclusiv de alte state UE.
