Organizarea teritorială a României reprezintă o provocare pentru multe județe și autorități locale. Lipsa investițiilor și bugetele tot mai mici blochează dezvoltarea unor regiuni, în timp ce Bucureștiul a devenit motorul economiei și atrage cele mai importante investiții.

Tot mai multe comune și localități au mari probleme să-și facă bugetul. În anul 2022, un număr de 651 de comune nu a avut venituri proprii nici măcar pentru a acoperi cheltuielile cu salariile angajaților din primărie. În acest caz, Guvernul intervine cu subvenții din bugetul statului.

Multe comune sunt afectate din cauză că au pierdut populația în ultimele decenii. România a pierdut milioane de muncitori în ultimii 15 ani, care au plecat în alte state UE. Comunele mici sunt în imposibilitatea de a se susține financiar, iar de multe ori s-a pus problema comasării acestora cu orașele din apropiere. În România sunt 416 comune cu populația sub 1.500 de locuitori, arată datele Ministerului Dezvoltării, și acestea riscă cel mai mult să nu reușească să-și achite cheltuielile.

Bucureștiul, motorul economic

Este utopic să ne imaginăm că toate comunele și orașele din România ar trebui să reușească să-și acopere cheltuielile din veniturile proprii. Astfel de situații nu există nicăieri în lume. Spre exemplu, după căderea Berlinului, Germania a introdus o taxă de solidaritate pentru a finanța dezvoltarea economică a Estului țării.

Regiunea București-Ilfov este una dintre cele mai bogate din Uniunea Europeană. Cu o populație de 2,2 milioane de locuitori, București-Ilfov a strâns un PIB pe cap de locuitor de peste 33.000 de euro, arată datele Comisiei Europene, din anul 2022. PIB-ul pe cap de locuitor din București este mai mult decât dublu decât cel național. De asemenea, PIB-ul total al Bucureștiului înseamnă 27% din PIB-ul României.

Cu o putere economică atât de mare, Bucureștiul a monopolizat toate investițiile importante și a devenit motorul economic. În ultimii 30 de ani, s-a construit o economie centralizată la București, care ulterior împarte banii către celelalte regiuni mai sărace.

Comunele și orașele din România vor fi mereu dependente de banii pe care bugetul statului îi colectează din București. Supraviețuirea mediului rural și investițiile depind de economia bucureșteană. Capitala României este la nivelul Budapestei și Pragăi, după ce a depășit Bratislava sau Sofia.

Diferență mare cu alte județe

Între București și celelalte județe ale României există o diferență uriașă. Clujul, care a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimul deceniu, rămâne mult în urma Bucureștiul. Datele CE arată că Clujul are un PIB/capita de 21.000 de euro, cu mult în urma Bucureștiului, incluzând și zonele rurale din jurul municipiului. Populația totală a regiunii măsurate de CE este de circa 700.000 de locuitori.

PIB-ul total al județului Clujului are o pondere de 5% din PIB-ul României, fiind singurul județ, în afară de București-Ilfov, care depășește acest prag. Județul Timiș are o pondere de 4,6% din PIB-ul țării, Constanța 3,8%, Brașov 3,5%. În România există 8 județe care nu au nici măcar o contribuție de 1% la PIB-ul țării: Vaslui, Ialomița, Sălaj, Giurgiu, Tulcea, Mehedinți, Covasna și Călărași.

Chiar dacă s-ar comasa anumite județe din România, tot nu ar crește puterea economică a acestora. Spre exemplu, județele Timiș și Arad ar avea împreună doar 6,7% sau Constanța și Tulcea ar ajunge la doar 4,6% din PIB-ul țării.

Descentralizarea depinde de București

România este departe de situația din Italia, Germania sau Spania, unde există zone descentralizate care se pot administra fără o mare implicare a autorităților guvernamentale. Dar acest lucru a fost posibil pentru că s-au creat mai multe zone cu o putere economică impresionantă.

Descentralizarea în România ar face din București un stat în stat și ar lăsa în faliment numeroase regiuni care nu și-ar putea achita nici măcar cheltuielile. Tocmai de aceea economia rămâne centralizată, cu un Guvern care distribuie spre teritoriu ceea ce Bucureștiul colectează.

Reorganizarea teritorială și reducerea cheltuielilor statului trebuie să țină cont și de faptul că Bucureștiul acaparează cele mai importante investiții și este motorul economiei. Multe regiuni din țară pierd competiția cu capitala și nu reușesc să se mențină nici măcar aproape. Diferențele de salarii dintre București și Cluj sunt foarte mari, în timp ce în Ialomița sau Călărași nivelul salariilor medii este cu mult sub media națională din România.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News