Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a devenit un obstacol al reformelor pe care România și le-a asumat la nivel european. ICCJ pare mai mult preocupată să apere beneficiile specialilor decât drepturile și libertățile românilor. Acțiunile din ultimele luni demonstrează că Înalta Curte se folosește de Curtea Constituțională pentru a-și proteja pensiile speciale și numeroasele beneficii pe care le au judecătorii după pensionarea la 40 de ani.

ICCJ a contestat la CCR proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, care fusese adoptat de Parlament. Judecătorii ICCJ sunt beneficiari de pensii speciale, iar contestația a fost analizată de CCR, o altă instituție condusă de beneficiari de pensii speciale.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii”, anunța ICCJ în iunie.

La începutul lunii august, CCR a decis că reforma pensiilor speciale este neconstituțională.

„Diminuarea bazei de calcul și alte aspecte afectează independența justiției, iar recalculare pensiilor de serviciu aflate în plată afectează componenta de neretroactivitate”, a declarat Marian Enache, președintele CCR.

De mai bine de o lună, guvernul condus de Marcel Ciolacu pare în impas și nu a propus nicio altă soluție pentru reforma pensiilor speciale, care e obligatorie în PNRR.

ICCJ a blocat inclusiv proiectul de lege care prevederea interzicerea cumulului pensie-salariu în instituțiile statului. Acest proiect ar fi obligat mulți magistrați, inclusiv pe cei de la Curtea Constituțională, să aleagă între pensie și salariu. ICCJ a atacat proiectul de lege, iar CCR i-a dat dreptate spunând că interzicerea cumulului pensie-salariu „contravine dreptului fundamental la muncă prevăzut de Constituție”.

Cine conduce ICCJ

ICCJ este condusă de judecătoarea Corina Alina Corbu, care are o carieră controversată. În anul 2014, aceasta a fost acuzată pe nedrept de procurorii DNA de favorizarea infractorului în dosarul instrumentat împotriva judecătoarei Iuliana Pușoiu și Gabriela Bârsan. Ulterior, infractorul a fost achitat și inclusiv judecătoarea Corbu a fost achitată de judecători, ceea ce reprezenta o înfrângere dură pentru procurorii conduși de Kovesi, în acea perioadă.

DNA-ul condus de Kovesi părea să aibă o răfuială cu judecătorii, însă nu a reușit să demonstreze acuzațiile aduse. În 2014, DNA-ul era un instrument de propagandă și făcea arestări doar în fața televizoarelor. Neglijența procurorilor DNA și campaniile de promovare ale lui Kovesi au afectat drepturile inculpaților.

Judecătoarea Corbu a dat statul român în judecată pentru că DNA a scurs către mass media informații din dosarul său și a transformat inculparea într-un spectacol televizat cu jurnaliști. În 2023, instanța a decis că statul român trebuie să plătească 200.000 de lei despăgubiri pentru modul în care a instrumentat cazul împotriva judecătoarei Corbu.

Instanța a considerat că DNA-ul condus de Kovesi nu a respectat dreptul la prezumția de nevinovăție și a scurs intenționat informații către presă pentru a o acuza pe nedrept. Instanța a mai arătat că Corbu a suferit emoțional în timpul anchetei și chiar a slăbit din cauza stresului la care a fost supusă, ajungând să fie suspendată 4 ani din magistratură. În perioada în care a fost suspendată, aceasta și-a găsit un loc de muncă la o casă de avocatură din capitală.

Singura candidată pentru șefia ICCJ

După ce a fost achitată în dosarul instrumentat de DNA, Corbu s-a înscris în cursa pentru funcția de președinte ICCJ. Aceasta a fost singura candidată interesată de această funcție. În ultimii ani, Corina Alina Corbu a fost criticată de mai multe ori de diferite publicații care au rămas fidele lui Kovesi, spunând că ar fi „omul lui Savonea” la ICCJ, deși mulți colegi din magistratură o consideră „un om extrem de corect”.

Dar președinta ICCJ riscă să atragă asupra sa un val de antipatie după ce Înalta Curte a decis să apere beneficiile și pensiile speciale ale magistraților. ICCJ are tot dreptul să atace la CCR diferite proiecte de lege, însă poate deveni o problemă dacă judecătorii decid să intervină doar atunci când sunt lezate drepturile lor.

Reforma pensiilor speciale și interzicerea cumulului pensie-salariu sunt foarte importante pentru parcursul României în UE, care nu mai poate finanța sisteme speciale de lux pentru anumite categorii de funcționari ai statului.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News