ANALIZĂ Cum a devenit România una dintre țările de destinație pentru drogurile de mare risc

Sursa foto: pixabay

Cazul tânărului drogat la volan care a ucis două persoane la ieșirea din stațiunea 2 Mai a scandalizat o țară întreagă. Totodată, cazul a dezvăluit probleme sistemice cu care se confruntă țara. Pe de o parte, incapcitatea oamenilor legii de a opri din fașă o tragedie, ținând cont că tânărul în cauză mai fusese oprit de polițiști pentru control. Pe de altă parte, problema tot mai mare a României cu drogurile, atât cele ușoare cât și cele de mare risc.

Problema drogurilor de mare risc

Potrivit ultimului raport întocmit de Organizația Națiunilor Unite, România este una dintre rutele de tranzit pentru traficul de droguri în Europa. Asta înseamnă că există o influență semnificativă asupra consumului de droguri în țară. În plus, consumul de droguri în rândul tinerilor și al populației generale reprezintă o preocupare crescândă pentru autorități. Raportul arată că orașul Constanța, port la Marea Neagră, reprezintă unul dintre punctele de destinație pentru drogurile care ajung pe mare în Europa, alături de alte orașe din această parte a Europei precum Salonic sau Odesa.

Raportul arată că implicarea traficanților de droguri din România și din zona Balcanilor a crescut în ultima perioadă. Autoritățile române atrag atenția că adesea se formează alianțe ad hoc între dealeri locali și rețele de crimă organizată pentru a satisface cererea de droguri. Potrivit acelorași autorități, convergența tot mai mare a rutelor de transport a drogurilor de mare risc le-a permis traficanților să conecteze heroina produsă în Afganistan, Pakistan și Iran cu cocaina din America de Sud și drogurile sintetice din Olanda. Multe dintre acestea ajung pe piața internă din România. Mai mult decât atât, mulți traficanți au profitat de războiul din Ucraina pentru a transforma unele orașe, precum Odesa în hub-uri de unde pot transporta mai departe drogurile și evita astfel controale. Raportul arată că există șanse ca aceste rețele de traficanți să se orienteze spre alte porturi de la Marea Neagră din Bulgaria și din România.

România se află așadar într-o poziție geografică strategică și este traversată de rutele de trafic de droguri care leagă Asia de Vest de Europa. Traficanții profită de această poziție pentru a transporta droguri de mare valoare și risc către piețele europene. Pe lângă drogurile tradiționale precum canabisul și heroina, în ultimii ani s-a observat o creștere a traficului și consumului de substanțe sintetice precum ecstasy, MDMA și metamfetamine.

Combaterea traficului de droguri

Autoritățile române depun eforturi pentru a combate traficul de droguri prin intermediul structurilor specializate de poliție, vamă și organizații internaționale de aplicare a legii. Aceste eforturi implică monitorizarea zonelor de risc și cooperarea cu alte țări pentru a identifica și opri fluxurile de droguri. Experiența altor state europene și de peste Ocean ne arată că pentru a combate eficient traficul de droguri este nevoie de o combinație de factori.

Pe de o parte, îmbunătățirea și actualizarea legislației privind drogurile și traficul de droguri este esențială. Penalizările severe pentru traficanți pot descuraja activitățile ilegale. În plus, aplicarea strictă a legii și investigațiile solide pot duce la prinderea și condamnarea traficanților. Autoritățile din România depun deja eforturi în această direcție. Pe de altă parte, este nevoie de o cooprare internațională. Traficul de droguri este o problemă transnațională. Schimbul de informații și coordonarea eforturilor între țări poate duce la identificarea rețelelor de traficanți și la opriri eficiente ale transporturilor de droguri. Statele Unite au reușit în ultimii ani să destructureze rețele de traficanți de droguri printr-o strânsă cooperare cu statele din care veneau mare parte din aceste droguri precum Mexic, Venezuela sau Columbia.

Nu în ultimul rând, educația publicului cu privire la riscurile și consecințele consumului de droguri poate reduce cererea și, implicit, traficul. Programelor de prevenție în școli și comunități li se poate alătura campanii de conștientizare și informare în mass-media.

România se confruntă cu o reală amenințare din partea rețelelor de traficanți de droguri de mare risc și, așa cum preciza și ministrul Cătălin Predoiu, este nevoie de un efort susținut din partea tuturor instituțiilor statului și al societății civile pentru a distruge acest flagel.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL