Skip to content
Economie

ANALIZĂ Cum a evoluat economia în 2021: inflație în creștere, facturi tot mai mari, salarii înghețate

economica.net

Pandemia coronavirus a afectat foarte mult economia, chiar dacă România nu s-a remarcat cu restricții sau cu închiderea unor activități. Economia României nu a rezistat piețele internaționale și deciziilor geopolitice ale marilor state din lume. Cetățenii români au luptat tot anul cu o criză economică ce pare că poate continua și în 2022.

Economia românească nu a depășit încă șocul provocat de pandemia coronavirus, iar prețurile au explodat în 2021. Multe state UE au fost afectate de o explozie a prețurilor în această pandemie, iar românii au avut cel mai mult de suferit, ținând cont că aveau și printre cele mai mici salarii din UE. Acest lucru a generat o inflație foarte mare în România, iar experții se tem că la sfârșit de 2021, aceasta ar putea depăși cu mult așteptările. Dacă în vară experții estimau o inflație de circa 5,5%, BNR a revizuit în creștere prognoza pentru inflație la sfârșit de 2021 și aceasta poate ajunge la 7,5%, cu peste 1,9% mai mult decât estima banca în luna august. Iar în 2022, inflația ar putea fi de 5,9%, iarăși mai mare decât estimările precedente.

Banca Europeană Centrală ne explică toate motivele care au stat la baza acestei explozii a inflației: redeschiderea rapidă a economiei noastre, prețurile mai ridicate ale produselor energetice, care alimentează creșterea inflației, și manifestarea unui fenomen pe care statisticienii îl numesc „efect de bază”.

Economiștii BCE estimează că inflația ar urma să scadă în 2022, dar nu același lucru va fi valabil și pentru facturile tot mai mari la energie. Instabilitatea de pe piața energetică ar putea continua și în 2022, așa cum anunță chiar producătorii de gaz din Europa.

Gazprom, gigantul rusesc, a anunțat deja că facturile la gaz se vor menține la cote ridice și în 2022. Ceea ce nu e deloc o veste bună pentru nimeni din Europa și nici pentru România, care în ultimul an și-a crescut importul de gaze de la ruși.

În 2021, românii s-au confruntat cu o explozie a facturilor la energie, iar unii consumatori au avut facturi chiar și cu 200% mai mari decât în anul precedent. Liberalizarea pieței energetice și instabilitatea prețurilor pe bursă au fost factori care au scăpat de sub control creșterile de prețuri. Măsurile Guvernului s-au dovedit ineficiente, până când miniștrii au luat decizia de a compensa facturile românilor. Acest lucru nu înseamnă că facturile nu cresc în continuare, ci doar că statul român va fi cel care va finanța profitul companiilor. Compensarea poate fi o măsură ineficientă, iar atunci când se va renunța la ea, românii vor trebui să suporte singuri facturile uriașe, care vor continua să crească de la o lună la alta.

România va fi obligată, potrivit angajamentelor asumate în PNRR, să renunțe la energia produsă pe bază de cărbune, deși nu are momentan capacitatea de a produce suficientă energie electrică din alte surse, mai ales din surse regenerabile. Această schimbare a influențat și va continua să influențeze tarifele la energie electrică.

Deși prețurile alimentelor și produselor energetice au explodat în 2021, salariile românilor au fost înghețate la nivelul din 2020. Chiar dacă salariul minim a primit, în 2021, o creștere de 3%, se poate spune că acest lucru nu a ajutat pe nimeni și este tot o înghețare. Salariile bugetarilor au rămas neschimbate în 2021. La sfârșit de an, mai mulți bugetari au protestat, au organizat greve și au amenințat cu greve generale în 2022 dacă Guvernul nu le va oferi creșterile salariale promise în 2017.

Cu o inflație de peste 7% în 2021, cu facturi care s-au dublat sau chiar triplat, putem afirma că românii au avut un an foarte dificil din punct de vedere economic. Acel 3% oferit salariului minim a fost inexistent în fața inflației.

În anul 2021, salariul mediul al României a scăzut și a afectat nivelul de trai al cetățenilor. Dacă în decembrie 2020 se înregistra un salariu mediu net de 3.620 de lei, în august 2021 acesta ajungea la 3.487 lei, iar în octombrie 2021 era de 3.544 lei. Pe final de an poate recupera cu toate bonusurile pe care le primesc angajații, dar nu reprezintă o creștere reală. Chiar și angajații care primesc salariul minim net au avut de suferit, deoarece inflația în noiembrie era de 7,8%, însă salariile erau mai mici decât în 2020.

Problemele pentru economia românească au fost generate și de o datorie publică tot mai mare, care s-a accelerat în ultimii ani. În primele 9 luni din 2021, Guvernul României a împrumutat 57 de miliarde de lei, crescând datoria totală a țării noastre la 556,4 miliarde de lei, adică peste 48% din PIB. Se estimează că datoria publică a României s-ar putea apropia și mai mult de pragul de 50% la sfârșit de 2021.

Deficitul bugetar a fost și el o mare provocare, iar România și-a asumat un obiectiv de 7,13% din PIB. După primele 10 luni din 2021, Ministerul Finanțelor anunța un deficit bugetar de doar 4,03% din PIB, dar până la sfârșit de an acesta poate să crească pe măsură ce se vor face plățile. Dar România are oricum un deficit mai mic decât în aceeași perioadă din 2020, când deficitul nostru depășea 7% din PIB.

2021 a fost un an foarte dificil pentru economia românească. Chiar dacă se estimează o creștere de 7% în 2021, comparativ cu 2020, acest lucru nu se simte și în buzunarele cetățenilor români. Salariile mici, inflația, facturile uriașe, prețurile tot mai mari ale produselor alimentare, datoria publică în creștere sunt factori care nu indică o creștere a nivelului de trai în România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *