Anul 2024 a fost marcat de numeroase evenimente economice care au influențat direct sau indirect direcția de dezvoltare a României. Această retrospectivă oferă o privire de ansamblu asupra principalelor tendințe şi provocări întâlnite de economia națională pe parcursul acestui an, analizând indicatorii economici cheie, evoluția sectoarelor principale şi impactul contextului internațional.
Creșterea economică şi inflația
Conform datelor oficiale, Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o creștere moderată, de aproximativ 3,5% în 2024. Această performanță a fost susținută de consumul intern şi de o ușoară revigorare a investițiilor străine directe (ISD), după o perioadă de stagnare în 2023. Cu toate acestea, ritmul de creștere a fost sub așteptările inițiale, din cauza unor factori precum inflația persistentă şi incertitudinile geopolitice din regiune.
Inflația a rămas un subiect central în 2024, deşi ritmul creșterii prețurilor s-a temperat față de anul precedent. Rata anuală a inflației s-a situat în jurul valorii de 7%, datorită scăderii prețurilor la energie şi materiile prime. Banca Națională a României (BNR) a continuat o politică restrictivă, menținând rata dobânzii de referință la un nivel ridicat pentru a contracara presiunile inflaționiste.
Pe final de an, în noiembrie, inflația ajungea la 5,11%, de la 4,67% cât a fost în octombrie. Această cifră este mai mică față de cea de la sfârșitul anului precedent, dar în continuare este peste media Uniunii Europene.
Piața muncii și sectorul investițiilor
Piața muncii a înregistrat o ușoară ameliorare, cu o rată a a șomajului scăzută la 5,2%, comparativ cu 5,8% în 2023. Creșterea salariului minim pe economie şi introducerea unor programe guvernamentale de sprijin pentru angajatori au contribuit la o dinamică pozitivă în acest sector. Cu toate acestea, deficitul de forță de muncă calificată rămâne o problemă acută, mai ales în domeniile IT, construcții şi sănătate.
Investițiile străine directe au crescut în 2024, impulsionate de stabilitatea fiscală şi de programele de finanțare europeană. Cele mai atractive domenii pentru investitori au fost tehnologia, energia verde şi infrastructura. Totuşi, birocrația excesivă şi lipsa unor reforme structurale au limitat potențialul de creştere al acestui sector.
Comerțul extern
Exporturile României au înregistrat o creștere modestă, fiind susținute de sectoare precum industria auto şi cea IT. Pe de altă parte, deficitul comercial a continuat să reprezinte o provocare, din cauza importurilor ridicate de produse energetice şi bunuri de larg consum. Implementarea unor politici care să sprijine competitivitatea produselor autohtone rămâne crucială pentru reducerea acestui dezechilibru.
Contextul global a jucat un rol semnificativ în evoluția economică a României în 2024. Războiul din Ucraina, volatilitatea piețelor energetice şi politicile monetare restrictive adoptate de băncile centrale majore au generat incertitudini suplimentare. Cu toate acestea, sprijinul Uniunii Europene, prin programele de redresare şi reziliență (PNRR), a contribuit la atenuarea impactului negativ al acestor factori.
România se confruntă în continuare cu o serie de provocări structurale: infrastructura deficitară, birocratia excesivă şi lipsa unor reforme ample în domeniul educației şi sănătății. Pe de altă parte, oportunitățile generate de digitalizare, energia regenerabilă şi accesul la fondurile europene oferă premisele unei dezvoltări sustenabile pe termen mediu şi lung.
Așadar, anul 2024 a fost unul de tranziție pentru economia României, caracterizat de o creștere economică moderată şi de provocări multiple. Pentru a valorifica pe deplin oportunitățile viitoare, este esențial ca autoritățile să adopte politici economice coerente şi să prioritizeze investițiile în domenii strategice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
