În ultimii ani, rata sărăciei din România a scăzut într-un ritm susținut, potrivit datelor furnizate de Banca Mondială și agregate de macrotrends.net. Deși există în continuare un număr mare de români care trăiesc la pragul sărăciei, măsurile luate de guvern în ultimii ani încep să dea roade.
Evoluția sărăciei în România
Pragul de sărăcie este definit de instituțiile internaționale ca fiind mai puțin de 5,5 dolari pe zi. În ultimii 15 ani rata sărăciei în România a cunoscut fluctuații semnificative. De pildă, între anii 2009 și 2012 am avut o creștere a ratei sărăciei. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în 2011 (+3,9%). Cu un an înainte, în 2010, rata sărăciei crescuse cu 1,9%. Creșterea poate fi pusă și pe seama evoluțiilor internaționale. În 2008-2009 are loc mare criză financiară din Statele Unite care are repercusiuni globale. În România sunt luate măsuri de austeritate care își pun accentul considerabil asupra bunăstării cetățenilor.
Totuși, din 2013 se poate observa o ameliorare minoră, rata sărăciei începând să scadă treptat cu 0,8 puncte procentuale. Acest procent avea să varieze în următorii ani, ajungând chiar la 5 puncte procentuale. Cea mai mare scădere a ratei sărăciei are loc în 2022 – 7,10 puncte procentuale. Practic în acel an rata sărăciei în țară a scăzut mai mult decât între 2009 și 2015 la un loc.
În 2011 aveam 33,50% dintre români în pragul sărăciei. Până în 2021 rata aceasta avea să scadă până la 7,10%.
Cele mai expuse persoane
Dacă ne uităm în detaliu peste date, observăm câteva categorii sociale care sunt în continuare expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. Astfel, în ultimii ani cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27%) şi a celor de 18-24 ani (26,5%). Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenți a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 51,5%.
Sărăcia, o provocare pe termen lung
Este limpede faptul că măsurile guvernamentale luate în ultimii ani au adus o îmbunătățire evidentă în rândul nivelului de trai din România. Totuși, există în continuare provocări majore. Crizele economice, energetice și inflația contribuie din plin la înrăutățirea situației financiare a românilor. Guvernul României a luat măsuri de contracarare în ultimii ani – vouchere pentru energie, plafonarea prețurilor la alimentele de bază, reduceri la pompă etc. Fără aceste măsuri, mai mulți români ar fi ajuns din nou în pragul sărăciei, iar rata sărăciei în România ar fi crescut din nou, ca în anii 2011 – 2012.
Menținerea unui trend descendent în ceea ce privește rata sărăciei în țară este vitală nu doar pentru bunăstarea românilor ci și pentru creșterea încrederii populației în măsurile guvernamentale. Din acest punct de vedere, lupta cu sărăcia în România reprezintă pentru guvern o provocare pe termen lung.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
