Greva profesorilor continuă să țină sistemul de educație blocat, după ce sindicatele au cerut mărirea salariilor pentru cadrele didactice. Această grevă putea fi evitată de când au fost pregătite proiectele pentru legile educației, dacă PSD nu ar fi intervenit pentru a împiedica creșterea salariilor profesorilor.
Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, a redactat proiectele pentru legile educației cu un capitol privind salarizarea profesorilor. Proiectul inițial prevedea ca salariul minim în educație, pentru un profesor debutant cu normă întreagă, să înceapă de la salariul mediu brut pe economie al României, exact ceea ce sindicatele solicită acum în grevă. De la această măsură porneau și toate celelalte creșteri salariale pentru cadrele didactice cu mai multă experiență profesională.
„Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Această prevedere este inclusă în legile educației și avem sprijinul politic al coaliției pentru o pune în practică”, declara Deca, în februarie 2023.
În martie, ministrul educației a evitat să mai vorbească despre salariile profesorilor, înainte să se pronunțe toate ministerele din Guvern, semn că negocierile din coaliție nu decurgea așa cum își dorea Ligia Deca: „Nu mi se pare normal să avansez sume înainte ca acest grup interministerial, care discută Legea salarizării, să-și definitiveze activitatea”.
Decizia finală a venit la sfârșitul lunii martie, când înainte cu o oră de ședința de guvern în care urma să fie aprobate proiectele privind legile educației, Ministerul Finanțelor s-a opus creșterii salariilor profesorilor. La ședința care a decis să fie eliminat capitolul despre salarizarea profesorilor au participat: Ligia Deca, ministrul educației, premierul Nicolae Ciucă, Marius Budăi, ministrul muncii, Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, și Gabriela Firea, ministrul Familiei și Tineretului. Grupul PSD a convins grupul PNL să renunțe la capitolul despre salarizare, iar noua lege a salarizării – ce trebuie redactată de Ministerul Muncii – să propună creșterea salariilor pentru profesori și alte categorii de bugetari. Prezența Gabrielei Firea – care conduce un minister fără nicio importantă în această chestiune – arată că decizia a fost una la nivelul PSD, ceea ce pare mai degrabă o strategie electorală pe spatele profesorilor din România.
Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara și deputat PNL, a declarat, într-o emisiune la TVR, că ministrul Finanțelor a cerut să fie scos acest capitol din legea educației: „În legea educației a fost acest capitol de salarizare. Înainte de ședința de guvern, cu o oră, ministrul Finanțelor împreună cu alții au întârziat ședința de guvern cu o oră tocmai pentru a scoate acest capitol de salarizare. Toate celelalte măsuri cuprinse în legea educației plecau de la un fundament esențial: finanțarea să fie pe măsură, salariul minim în educație să fie mediul brut pe economie”.
Strategie electorală sau greșeala ministrului Câciu?
PSD ar putea să aibă o strategie electorală pe spatele profesorilor din România, încercând să blocheze creșterea salariilor în legea educației pentru a nu le da celor din PNL posibilitatea să-și asume acest merit. PSD-iștii știau că profesorii erau nemulțumiți din 2022 de salariile mici și o amânare a deciziei de a crește salariile ar putea provoca grevă. Sindicatele amenințau de mai mult timp cu greva generală și în ultimele luni au fost câteva proteste de avertisment.
Astfel, premierul Nicolae Ciucă are acum această problemă de rezolvat, iar PSD poate să pozeze în salvatorul profesorilor din România dacă vine cu o lege a salarizării care să mărească veniturile cadrelor didactice. Este o strategie mai veche din politică, prin care se creează o problemă pentru ca apoi cel care a creat problema să aibă și soluția. La fel cum greva profesorilor poate fi și motiv pentru a rupe coaliția de guvernare și să înceapă campaniile electorale pentru 2024.
În cazul în care PSD nu a avut această strategie machiavelică, se poate vorbi despre o altă greșeală a ministrului finanțelor, Adrian Câciu. Ministrul Finanțelor a demonstrat de mai multe ori că are probleme și nu înțelege finanțele României, după ce în martie 2023 și-a dat seama că a greșit tot bugetul pentru acest an. Greșeala ministrului înseamnă 20 de miliarde de lei, pentru care Guvernul a trebuit să ia mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor. Decizia Guvernului de a corecta bugetul pentru 2023 cu tăierea unor cheltuieli arată că veniturile și cheltuielile au fost estimate în mod greșit de Ministerul Finanțelor și nu s-a ținut cont de capacitatea instituțiilor statului de a colecta taxele.
Prin urmare, Ministerul Finanțelor nu poate ține blocat tot sistemul de educație din România doar pentru că a greșit bugetul pe 2023, ci trebuie să vină cu soluții prin care să reducă alte cheltuie inutile pentru a găsi suficienți bani pentru creșterea salariilor profesorilor, chiar dacă nu se va ajunge imediat la suma cerută de sindicate, și să deblocheze sistemul de învățământ.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
