Rezultatele recente ale alegerilor parlamentare din România conturează un peisaj politic fragmentat, unde viitorul guvern va necesita formarea unor coaliții solide pentru a asigura o majoritate parlamentară. În baza voturilor obținute, o distribuție proporțională a mandatelor ar putea arăta astfel:
- PSD: 22%
- AUR: 18%
- PNL: 13%
- USR: 12%
- SOS România: 7%
- POT: 6%
- UDMR: 6%
Considerând aceste procente și posibilele alianțe discutate, vom analiza trei scenarii de formare a unui guvern și distribuția aferentă a mandatelor. Dar pentru început să vedem cum ar arăta Parlamentul, locul în care se naște Executivul.
Cum ar arăta Parlamentul
Metoda D’Hondt este un sistem de distribuire proporțională a mandatelor, folosit pentru a transforma voturile exprimate în numărul de mandate alocate fiecărui partid într-un organ legislativ. Vom aplica această metodă pentru alegerile din România, folosind numărul total de mandate din Parlament, respectiv 465.
Calculând cu metoda D’Hondt, mandatele în viitorul Parlament se împart astfel:
- PSD: 102 mandate
- AUR: 83 mandate
- PNL: 62 mandate
- USR: 58 mandate
- SOS România: 34 mandate
- POT: 30 mandate
- UDMR: 29 mandate
Scenariul 1: Guvern PSD-PNL-USR-UDMR
Această coaliție ar fi cea mai largă și ar include partide din întreg spectrul politic, asigurând o majoritate confortabilă. Mandatele aproximative ale coaliției ar fi:
PSD: 22% din mandate
PNL: 13% din mandate
USR: 12% din mandate
UDMR: 6% din mandate
În total coaliția ar avea 53% sprijin în Parlament. Așadar, această coaliție ar controla mai mult de jumătate din locurile din Parlament, oferind stabilitate legislativă. Totuși, colaborarea între PSD și USR ar putea genera tensiuni din cauza diferențelor doctrinare și a rivalității politice anterioare. PNL ar putea avea un rol de echilibru în cadrul acestei alianțe, dar influența sa ar fi diminuată comparativ cu trecutul. Social democrații ar avea pretenția de a da premierul în această coaliție, deținând totodată și majoritatea portofoliilor (22%). USR și PNL ar avea un număr aproximativ identic de portofolii, în timp ce UDMR ar obține unul sau două.
Scenariul 2: Guvern PSD-PNL-UDMR
Această coaliție, mai restrânsă, reprezintă o alianță clasică între PSD și PNL, cu sprijinul UDMR pentru atingerea majorității. Mandatele ar fi distribuite astfel:
PSD: 22%
PNL: 13%
UDMR: 6%
Această coaliție ar beneficia de un sprijin parlamentar de 41%. Această configurație s-ar apropia de pragul necesar pentru a forma o majoritate, dar ar putea necesita negocieri suplimentare pentru sprijin punctual din partea altor grupuri parlamentare, cum ar fi independenți sau minorități. Din nou, PSD ar avea probabil pretenția de a da premierul și ar avea cele mai multe portofolii ministeriale, deși este posibilă o paritate cu PNL și chiar o nouă rotativă a premierilor, formula fiind deja testată.
Scenariul 3: Guvern AUR-POT-SOS România
Această configurație ar fi una neconvențională și ar marca o schimbare majoră în dinamica politică a României. Mandatele ar fi distribuite astfel:
AUR: 18%
POT: 6%
SOS România: 7%
Coaliția ar beneficia doar de un sprijin parlamentar total de 31%. Această coaliție nu ar putea atinge majoritatea necesară de una singură, necesitând sprijin suplimentar, poate din partea unor independenți sau prin atragerea altor partide mai mici. Deși AUR este cel mai puternic partid din această formulă, legitimitatea unui astfel de guvern ar fi contestată, având în vedere poziționarea populistă și controversată a unora dintre membrii săi. AUR ar avea pretenția de a da premierul, dar coaliția ar sta cu moțiunea de cenzură deasupra capului.
În concluzie, funcție de context și negocieri, fiecare scenariu prezintă avantaje și riscuri. Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR ar fi cea mai stabilă variantă, dar și cea mai dificilă de gestionat intern. Guvernul PSD-PNL-UDMR oferă o soluție mai pragmatică și simplă, dar cu o majoritate fragilă. Guvernul AUR-POT-SOS România este improbabil și ar genera controverse majore, atât intern, cât și extern.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
