Mediul de afaceri din România a propus o reorganizare teritorială a României pentru a reduce cheltuielile statului. Soluțiile prezentate de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) au atras imediat atenția liderilor politici, dar nu sunt ușor de implementat și ar presupune un acord între partidele politice pentru a evita o blocare a proiectului.

Câte UAT-uri ar dispărea

CCIR își dorește să fie desființate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din comunele care au mai puțin de 5.000 de locuitori. De asemenea, să fie considerate orașe doar UAT-urile care au în administrare cel puțin 10.000 de locuitori.

Propunerea CCIR ar fi o mare reorganizare pentru România, deoarece ar elimina administrația locală din 2.390 de comune. Numărul total de comune din România este de 2.862. Adică peste 80% din comunele din România ar rămâne fără administrație locală, cu reforma propusă de CCIR.

Comunele cu o populație între 5.001 și 10.000 de locuitori sunt doar 419 și acestea ar continua să rămână cu administrația locală după reformă. Cele 53 de comune care au o populație de peste 10.000 de locuitori ar urma să devină orașe, cu reforma propusă de CCIR.

Situația este complicată și în cazul orașelor. CCIR propune să fie considerate orașe doar localitățile în care sunt cel puțin 10.000 de locuitori. În România avem 117 orașe cu o populație sub 10.000 de locuitori. Dintre acestea, 90 ar urma să devină comune, având o populație între 5.001 și 10.000, iar 27 ar urma să rămână fără administrație locală deoarece au sub 5.000 de locuitori.

Ce probleme pot apărea

În total, România ar pierde 2.417 UAT-uri care ar dispărea. Însă comunele care rămân fără UAT-uri trebuie să ajungă sub control altor orașe. Aici pot interveni mai multe probleme pentru cetățeni: orașele din apropiere să aibă deja un număr mic de funcționari, iar odată cu preluarea comunelor să fie nevoie să crească numărul de funcționari pentru a răspunde la problemele cetățenilor; și o altă problemă poate fi distanța. Dacă prin desființarea unui UAT dintr-o comună se ajunge în situația în care cetățenii vor trebui să se deplaseze zeci de kilometri pentru un document de la primărie, acest lucru va complica foarte mult viața cetățenilor, mai ales în mediul rural unde posibilitățile de deplasare sunt foarte reduse, iar veniturile foarte mici.

Prin urmare, reducerea cheltuielilor poate să nu fie atât de importantă precum pare cu aceste propuneri. Administrațiile locale trebuie să ofere servicii cetățenilor și să aibă un număr suficient de funcționari care să ofere aceste servicii. Desființarea unui UAT dintr-o comună nu trebuie să ducă la izolarea acesteia sau să crească cheltuielile pentru cetățeni pentru a accesa anumite servicii care până acum erau gratuite în comună.

Ce spun politicienii

Premierul Marcel Ciolacu s-a arătat dispus să discute despre comasarea comunelor, însă doar pentru cele cu o populație sub 1.500 de locuitori.

„Nu cred că putem să mergem cu desființarea de județe în acest moment. Nu este pregătită administrativ România pentru acest moment (…), dar cred că o măsură administrativă cu anumite comune care în acest moment au sub 1000-1500 de locuitori, cred că ar fi o măsură oportună și un început de reformă”, a declarat Marcel Ciolacu, în urmă cu câteva luni.

În versiunea de reformă propusă de Marcel Ciolacu, ar urma să fie afectate doar 416 UAT-uri, care nu ar fi desființate, ci comasate. Nu e clar cum ar putea funcționa o comasare, dacă respectivele comune nu sunt apropiate. Premierul a mai propus ca primarii comunelor care rămân fără UAT să devină viceprimari în localitățile care le înghit. Acest lucru ar fi neconstituțional, deoarece viceprimarul trebuie să fie membru în Consiliul Local și este votat de Consiliul Local, nu în urma unor negocieri între primari.

Problema cea mai mare ar reprezenta-o negocierile din teritorii cu baronii locali care nu ar vrea să piardă anumite comune și nu ar fi de acord cu reducerea numărului de județe la 15, cum a propus CCIR. Marcel Ciolacu a precizat că reducerea numărului de județe ar fi neconstituțional, deși nicăieri în Constituție nu scrie că România trebuie să aibă 41 de județe. Despre o reorganizare teritorială se va vorbi mai insistent din 2025, iar cea mai importantă schimbare poate fi chiar desființarea comunelor care au sub 1.000 sau 1.500 de locuitori.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News