O revenire la Casa Albă a lui Donald Trump ar genera provocări pentru celelalte democraţii bogate ale lumii. La urma urmei, fostul preşedinte îl place pe Vladimir Putin, este sceptic în privinţa schimbărilor climatice şi favorizează protecţionismul „Make America Great Again”.
Cea mai bună poliţă de asigurare pentru ceilalţi membri ai G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii, este să intensifice sprijinul pentru Ucraina, să promoveze comerţul liber şi să accelereze acţiunile privind încălzirea globală, arată Reuters într-o analiză.
Desigur, este departe de a fi sigur că Trump va câştiga nominalizarea republicană, ca să nu mai vorbim de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024. Sondajele de opinie arată însă că el are un avans considerabil faţă de rivalii săi din partid, dar este în urma succesorului său Joe Biden într-o ipotetică revanşă.
De asemenea, nu se ştie cu adevărat ce ar face Trump dacă ar câştiga. El este un wild card care nu se simte obligat să facă ceea ce spune. Dar tocmai aceasta este problema. Imprevizibilitatea lui Trump ar putea bulversa relaţiile dintre Statele Unite şi principalii săi aliaţi într-un moment de multiple crize interconectate, scrie news.ro.
TRUMP ÎN POLICRIZĂ
Biden a creat cu greu un consens cu aliaţii săi de bază de când Putin a invadat Ucraina anul trecut. Această solidaritate a fost evidentă la summitul G7 de la Hiroshima de la începutul acestei luni.
Grupul nu acţionează împreună doar pentru a ajuta Ucraina. Membrii săi sunt din ce în ce mai mult de acord că ar trebui să îşi reducă expunerea faţă de Republica Populară Chineză, dar nu să îşi decupleze economiile. Clubul democraţiilor bogate are, de asemenea, un plan embrionar pentru a construi alianţe cu ţările mai sărace din aşa-numitul Sud global – de exemplu, ajutându-le să se dezvolte într-un mod sustenabil din punct de vedere ecologic.
În plus, Biden ia în serios schimbările climatice. El a readus Statele Unite în Acordul de la Paris şi a făcut ca Congresul să aprobe Legea privind reducerea inflaţiei (IRA), care nu afectează clima.
O a doua administraţie Trump ar comporta riscuri pe toate aceste fronturi. Fostul preşedinte a refuzat să susţină Ucraina, lăudându-se în schimb că va opri războiul într-o zi. Îngrijorarea este că el ar putea încheia un acord cu Putin pe la spatele preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acest lucru ar înfuria nu doar Ucraina, ci şi aliaţii SUA din Europa.
De asemenea, candidatul republican l-a criticat pe Biden pentru că este „pro-China” şi a spus că va „taxa China pentru a construi America”. Asta, în ciuda faptului că actualul preşedinte a adoptat o politică mai fermă faţă de agresivitatea chineză, căutând în acelaşi timp să ascută şi spinii aliaţilor.
O îngrijorare este că Trump ar încerca să decupleze Statele Unite de China sau să ridice temperatura în privinţa Taiwanului. Acest lucru ar creşte riscul unui conflict cu China şi ar tensiona relaţiile cu aliaţii americani mai docili. Preşedintele chinez Xi Jinping ar încerca cu siguranţă să exploateze orice diviziune.
Trump are, de asemenea, un apetit pentru protecţionism. În timpul mandatului, el a aplicat tarife la oţelul chinezesc şi la alte produse, precum şi la importurile din Europa. Legea IRA a lui Biden are, de asemenea, elemente protecţioniste, dar cel puţin preşedintele a ridicat tarifele europene.
Pe frontul climatic, pare puţin probabil ca Trump să desfiinţeze IRA, nu în ultimul rând pentru că statele cu înclinaţii republicane, precum Texasul, beneficiază de subvenţiile acordate prin această lege pentru tehnologia verde. Cea mai mare îngrijorare este că el ar retrage din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. Acest lucru ar putea reduce presiunea asupra altor ţări, inclusiv China, pentru a-şi accelera planurile de decarbonizare.
Trump ar putea, de asemenea, să se arate puţin interesat să ajute economiile în curs de dezvoltare să devină rapid ecologice. Deşi Biden nu a oferit prea mulţi bani pentru a impulsiona această iniţiativă, el a instalat un preşedinte al Băncii Mondiale favorabil climei şi a dat greutate americană unor scheme care ajută ţări precum Indonezia să finanţeze tranziţia energetică.
PREGĂTIŢI-VĂ PENTRU CE E MAI RĂU
Celelalte democraţii bogate ale lumii – numiţi G6 – nu pot schimba rezultatul alegerilor prezidenţiale americane. Cu toate acestea, ele nu sunt complet neputincioase. Cel mai bun mod de a preveni riscurile unei a doua preşedinţii Trump este să accelereze ceea ce fac deja.
Ar putea începe cu apărarea. Aliaţii ar putea să se reînarmeze mai repede acum, astfel încât să fie mai puţin vulnerabili în cazul în care America devine mai izolaţionistă. Ar putea apoi, dacă este necesar, să preia rolul de principal furnizor de arme pentru Ucraina – începând cu furnizarea de avioane F16, perspectivă pe care G7 a schiţat-o la Hiroshima.
Politicienii din alte democraţii bogate pot, de asemenea, să încerce să-i convingă pe liderii republicani că nu este momentul să abandoneze Kievul. Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson s-a întâlnit săptămâna trecută cu Trump şi cu alţi politicieni republicani pentru a transmite acest mesaj.
Între timp, G7 şi-ar putea aprofunda coeziunea, de exemplu prin crearea unui comitet care să coordoneze mai bine relaţiile economice cu China. De asemenea, şi-ar putea extinde rândurile pentru a include alte naţiuni bogate, precum Coreea de Sud şi Australia, dându-i mai multă greutate în regiunea Asia-Pacific, unde singurul său membru este Japonia. Dacă aliaţii SUA oferă un front mai puternic, Trump s-ar putea simţi mai puţin capabil să îi intimideze.
Cât timp Biden se află încă la Casa Albă, celelalte ţări din G7 ar putea, de asemenea, să-l convingă pe preşedinte să lase deoparte politicile sale protecţioniste. De exemplu, administraţia Biden ar putea transforma în realitate „friendshoring-ul” – ideea că SUA şi aliaţii săi ar trebui să direcţioneze fabricile care îşi transferă producţia din China către ţări prietene. În schimb, aducerea întregii producţii acasă ar fi incredibil de ineficientă şi ar alimenta şi mai mult tensiunile din cadrul G7.
G7 ar putea, de asemenea, să-şi respecte promisiunea de a pune în funcţiune anul viitor sistemul de soluţionare a litigiilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Trump a blocat efectiv OMC cât a fost preşedinte. Dacă îşi recuperează forţa decizională, acest lucru ar putea constitui o frână pentru viitorul protecţionism.
Între timp, G7 şi-ar putea accelera eforturile de combatere a schimbărilor climatice. De exemplu, a promis o reformă suplimentară a Băncii Mondiale şi a altor bănci multilaterale de dezvoltare. Iar dacă India este dispusă să convină cu G7 asupra unui parteneriat climatic, acum este momentul să încheie un acord. Ar fi o greşeală să aşteptăm până în 2025 şi să riscăm să descoperim că Trump se opune unor astfel de pacte.
Dacă alte democraţii bogate adoptă acum o strategie viguroasă de atenuare, vor fi mai bine pregătite dacă Trump se va întoarce. Fostul magnat imobiliar ar aduce în continuare o mulţime de riscuri noi dacă va petrece încă patru ani la Casa Albă. Singurul aspect pozitiv ar fi faptul că este împiedicat de Constituţia SUA să candideze pentru un al treilea mandat, conchide analiza Reuters.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
