Veteranul politicii germane, Friedrich Merz, liderul creștin-democraților conservatori din Germania, a revendicat victoria în alegerile federale de duminică seara, rezultatele preliminare indicând că partidul său se va clasa pe prima poziție cu 28,6% din voturi, potrivit primelor numărători.
Extrema dreaptă, între timp, ar urma să înregistreze cea mai mare victorie din ultimii 30 de ani, clasându-se pe locul al doilea, cu 20,8% din voturi. Pe de altă parte, social democrații germani de la SPD conduși de Olaf Scholz, ar urma să obțină cel mai slab scor din istorie 16,4%. În Bundestag vor mai intra Verzii, cu 11,6% din voturi și Die Linke (Stânga) a atins 8,8% din sufragii.
Merz va deveni cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, dar sarcina sa nu va fi una simplă. În primul rând acesta trebuie să formeze o coaliție de guvernare, iar misiunea nu va fi una simplă, ținând cont de politica tot mai fracturată a țării. În al doilea rând, acesta va trebui să repornească motorul economiei germane, grav afectată de criza energetică, la rândul ei o consecință a războiului din Ucraina.
„Principalul lucru este să creăm un guvern funcțional în Germania cât mai repede posibil, cu o bună majoritate parlamentară”, le-a spus el susținătorilor la sediul creștin-democraților din Berlin.
„Lumea nu ne așteaptă. Și nu așteaptă discuții și negocieri îndelungate de coaliție. Acum trebuie să devenim rapid capabili să acționăm din nou, astfel încât să putem face ceea ce trebuie acasă, astfel încât să fim din nou prezenți în Europa, astfel încât lumea să vadă că Germania va guverna din nou în mod fiabil”, a mai spus acesta.
Variante privind viitorul guvern
O primă variantă și cea mai probabilă, ar fi o nouă coaliție CDU/CSU – SPD. Având în vedere că CDU/CSU a exclus orice colaborare cu AfD, o coaliție cu SPD apare ca o opțiune viabilă. Împreună, cele două partide ar deține o majoritate parlamentară suficientă pentru a forma guvernul. Cele trei, au o lungă tradiție de coabitare, formând în trecut majoritatea guvernelor din ultimii 30 de ani în Germania.
Cu toate acestea, SPD ar putea ezita să se alăture unei coaliții conduse de Friedrich Merz, mai ales după rezultatele slabe obținute în alegeri. În plus, diferențele ideologice și de politici publice ar putea complica negocierile. Olaf Scholz a anunțat că nu va face parte dintr-un guvern condus de Merz, ceea ce ar putea influența decizia SPD de a intra într-o astfel de coaliție. Totuși, după eșecul răsunător al SPD în aceste alegeri, nu ar fi exclus să vedem și o nouă conducere SPD.
O altă variantă ar fi o coaliție între CDU/CSU și Verzi. Deși împreună nu ar atinge majoritatea absolută, ar putea căuta sprijinul altor partide mai mici sau al unor deputați independenți pentru a asigura stabilitatea guvernamentală. Totuși, diferențele de viziune în domenii precum politica de mediu și economia ar putea reprezenta obstacole semnificative în negocieri. În plus, voci din CDU/CSU au exclus deja o posibilă colaborare cu verzii într-un guvern cu SPD. Așadar, șansele unei alianțe CDU/CSU – Verzii sunt relativ mici.
În fine o a treia variantă ar fi o coaliție CDU/CSU – SPD – Verzii. O astfel de coaliție tripartită ar putea include asigurând o majoritate confortabilă în Bundestag și ar putea fi necesară pentru a izola politic extrema dreaptă în opoziție. Această combinație ar putea facilita implementarea unor politici echilibrate, îmbinând perspectivele conservatoare cu cele progresiste. Cu toate acestea, coordonarea între trei partide cu agende diferite ar necesita compromisuri și negocieri intense.
Trei probleme economice presante pentru Germania
Germania se confruntă în prezent cu o serie de probleme economice majore care au contribuit la ascensiunea partidelor de extremă dreapta, precum Alternativa pentru Germania (AfD).
Principala problemă este legată de criza energetică și dependența de gazul rusesc. În urma invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022, Germania a pierdut accesul la gazul rusesc ieftin, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la o scădere a competitivității industriei germane. Această dependență energetică a fost un factor major în declinul economic al țării.
A doua problemă este legată de scăderea cererii globale și a exporturilor: Economia germană, puternic orientată spre export, a fost afectată de scăderea cererii din piețele externe, în special din China. Această reducere a cererii a dus la o contracție economică și la o scădere a producției industriale.
În fine, Germania se confruntă cu o serie de probleme structurale, inclusiv o populație în curs de îmbătrânire, deficit de forță de muncă calificată și o infrastructură învechită. Aceste aspecte au fost exacerbate de subinvestițiile în tehnologie și digitalizare, afectând negativ productivitatea și creșterea economică.
Aceste dificultăți economice au alimentat nemulțumirea publicului, creând un teren propice pentru partidele de extremă dreapta. AfD a capitalizat pe seama frustrărilor legate de scăderea nivelului de trai, pierderea locurilor de muncă și temerile legate de imigrație, prezentându-se ca o alternativă la partidele tradiționale. În orașe precum Gelsenkirchen, afectate grav de declinul industrial, AfD a înregistrat creșteri semnificative în popularitate.
În concluzie, combinația dintre criza energetică, scăderea exporturilor și problemele structurale un climat de nesiguranță economică în Germania. Formarea viitorului guvern german va depinde de negocierile dintre CDU/CSU și potențialii parteneri de coaliție. Deși o coaliție cu SPD pare cea mai probabilă opțiune, diferențele politice și rezultatele electorale vor juca un rol crucial în decizia finală.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
