Premierul României, Marcel Ciolacu, a explicat recent că există un trend crescător extremist în Europa, care reprezintă un pericol. El a mai explicat că „forțele democratice ar trebui, în loc să se atace prea mult, să facă un coridor sanitar împotriva acestor forme extremiste”.
„Există un trend crescător extremist. Este un pericol. Venim după o pandemie care a provocat niște mutații și anxietate. A fost frica de moarte, a existat o mortalitate excesivă în România. După, a venit o criză energetică, cu măsurile de compensare luate foarte târziu și când au fost luate, pe picior, ne-au adus costuri foarte mari. După asta, s-a declanșat un război, cu o criză de securitate majoră. Dacă ne uităm la piramida lui Maslow, vom înțelege mai multe și mutațiile și frica interioară a oamenilor”, a spus Ciolacu.
Reacția lui Marcel Ciolacu vine în contextul în care majoritatea sondajelor de opinie arată că partidul extremist AUR se află în ascensiune în intenția de vot a românilor. Prin urmare, partidele mainstream încep să înțeleagă pericolul reprezentat de AUR pentru stabilitatea democrației din România și caută soluții. O privire de ansamblu asupra modului în care partide democratice din Europa au abordat partidele antidemocratice poate furniza soluții pentru izolarea extremiștilor. În general, în cazurile fericite, partidele au recurs la două soluții: excluderea din coaliții de guvernare și oprirea oricărei colaborări, oricât de oportunistă ar fi fost.
Excluderea din coaliții de guvernare
În unele cazuri, partidele antidemocratice au fost excluse din coalițiile de guvernare. Aceasta este adesea o măsură luată de partidele democratice pentru a se distanța de ideologiile și acțiunile care ar putea submina principiile democratice. Câteva exemple sunt utile. După alegerile federale din Germania din 2017, Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de dreapta considerat de mulți ca fiind antidemocratic și xenofob, a obținut locuri în Bundestag – parlamentul german. Partidele principale, cum ar fi Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU), au respins orice colaborare cu AfD și au preferat formarea unei coaliții cu Partidul Social Democrat (SPD). Asta cu toate că CDU/CSU și SPD se aflau pe poziții ideologice diferite (conservatorism vs stânga). Partidele din Germania au preferat să colaboreze, folosind ca numitor comun dorința de a păstra intactă democrația din țară, respingând astfel orice colaborare cu extremiștii care amenințau să submineze pe termen lung stabilitatea democratică.
Un alt exemplu este cazul Olandei. Aici, Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, un populist de extremă dreapta, a fost exclus din orice discuții privind formarea unei coaliții după alegerile parlamentare din 2017. Celelalte partide democratice au respins orice colaborare cu PVV, pe motiv că pozițiile sale privind imigrația și islamul sunt considerate extreme. PVV a obținut din nou un scor mare la ultimele alegeri din Olanda, dar în continuare rămâne de văzut dacă Wilders va reuși să găsească aliați în rândul partidelor democratice pentru a forma un nou cabinet.
Stoparea oricărei colaborări
Dincolo de excluderea din coalițiile de guvernare a partidelor extremiste, o altă soluție găsită de partidele democratice pentru a izola partidele extremiste a fost stoparea oricărei colaborări cu acestea din urmă, la alegeri sau în cazul unor politici publice chiar și atunci când unele partide ar fi fost tentate să colaboreze oportunist cu ele. În alegerile prezidențiale din 2017 din Franța, candidatul de extremă dreaptă, Marine Le Pen, liderul Frontului Național, a ajuns în al doilea tur al alegerilor. Pentru a contracara amenințarea Frontului Național, liderii altor partide, inclusiv cei din partidele de stânga, de centru și de dreapta moderată, au făcut apel la vot în favoarea candidatului Emmanuel Macron pentru a preveni victoria Frontului Național și pentru a evita orice colaborare cu aceasta.
Un cordon sanitar în România
Ținând cont de cazurile expuse anterior, un cordon sanitar al partidelor democratice pentru a izola AUR ar putea lua mai multe forme. De pildă, AUR ar trebui exclus din orice guvernare, indiferent de procentul pe care îl va obține la alegerile din 2024, la fel cum partidele din Germania au exclus AfD dintr-o posibilă coaliție de guvernare. De unul singur, AUR nu poate forma un guvern și de aceea va avea nevoie de aliați. Dacă forțele politice democratice se vor uni pentru a izola partidul lui Simion, acesta nu va avea de ales decât să continue în opoziție.
Un alt lucru pe care l-ar putea face partidele democratice ar fi să realizeze un front comun la prezidențialele din 2024, pe modelul Franței. Simion (sau oricine va fi candidatul AUR) are șanse mari să intre în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, dar dacă restul forțelor politice democratice îl vor sprijini pe contracandidatul celor de la AUR, atunci acesta, orice ar fi, are șanse minime să câștige alegerile prezidențiale. În concluzie, pentru a garanta siguranța democrației din România, partidele politice democratice ar trebui să ia în serios ideea unui cordon sanitar în jurul AUR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
