Skip to content
Politică

ANALIZĂ Cum arată măsurile anticriză propuse de România, Bulgaria și Polonia. Principalii piloni

Inquam Photos / Octav Ganea

Pe fondul crizei energetice, acutizate și de războiul din Ucraina, mai multe state din Europa de Est, printre care și România, au anunțat mai multe măsuri care să atenueze din șoc. În continuare vom realiza o analiză comparativă între măsurile adoptate de guvernul României și cele adoptate de guvernele Bulgariei și Poloniei.

Suma pachetelor de criză

Guvernul de la Sofia a anunțat zilele acestea că pune la bătaie un pachet în valoare de 2 miliarde de leva, adică aproximativ 1,1 miliarde de dolari pentru a compensa efectele provocate de criza energetică. Pe de altă parte, guvernul de la București a anunțat că va pune la bătaie 17,3 miliarde de lei, adică aproximativ 3,8 miliarde de dolari, de peste 3 ori mai mult decât bulgarii. În egală măsură, la începutul anului 2022, guvernul de la Varșovia a anunțat, la rândul său, că va lua măsuri pentru a face față crizei prețurilor, generată în bună măsură tot de criza energetică. Guvernul Poloniei nu a anunțat o cifră oficială, preferând să opereze modificări în domeniul taxării.

Sprijin pentru atenuarea scumpirilor la alimente

În prezentarea măsurilor anticriză, cele trei state s-au concentrat pe câteva paliere-cheie. Unul dintre acesta a fost cel al alimentelor. Scumpirea combustibililor a generat o scumpire a alimentelor, în special alimentele de bază. Pentru a compensa acest lucru, guvernul Polonez a anunțat că va reduce TVA-ul pentru alimente la zero. Un lucru similar a fost gândit și de guvernul de la Sofia. Bulgarii au anunțat că vor elimina TVA-ul pentru pâine. Pe de altă parte, guvernul de la București a ales să trateze indirect scumpirile la alimente anunțând măsuri precum vouchere pentru alimentele de bază și creșterea cu 50% a tichetelor de masă. La începutul anului, în coaliția de guvernare s-a discutat varianta eliminării TVA la alimentele de bază pe modelul Poloniei (adoptat între timp și de Bulgaria), dar nu s-a ajuns la un compromis în acest sens.

Problema carburanților

În ceea ce privește chestiunea carburanților, una spinoasă, guvernul de la Varșovia a decis la începutul acestui an să aplice o reducere de TVA, de la 23%, la 8%, acțiune care a generat o scădere imediată a prețurilor. Încercând să compenseze prețurile ridicate la carburanți, guvernul de la Sofia a propus o reducere de 25 de cenți pe litru la benzină 95 și la motorină, metan și propan-butan. În mod similar, guvernul de la București a propus un mecanism de sprijin, mai exact o subvenție de 0.50 lei/litrul de carburant. Totuși, impactul acestor măsuri ar putea fi unul destul de limitat, ținând cont de embargoul petrolier impus Rusiei și de problema aprovizionării cu țiței a statelor europene.

Agricultură, gaz și persoane vulnerabile

În fine, statele s-au  concentrat și pe alte trei paliere importante – agricultură, gaz și sprijinul persoanelor vulnerabile. Polonia a decis eliminarea TVA-ului pentru gaze naturale și îngrășăminte folosite în agricultură. Bulgaria a decis să sprijine familiile cu copii, crescând cuantumul facilităților fiscale pentru copii de la 4.500 de leva la 6.000 de leva pe an. Totodată, bulgarii au anunțat că vor majora pensiile cu 20% și vor reduce la 9% TVA-ul la gazele naturale pentru utilizatorii finali, pentru o perioadă de 1 an. Guvernul României a anunțat și el măsuri pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri sub 1500 de lei, românilor cu salariu minim, familiilor monoparentale și alte categorii sociale. Guvernul de la București a anunțat și măsuri de sprijin pentru agricultori, precum  alocarea a 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România și granturi capital de lucru de 300 de milioane de euro pentru fermierii români.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *