România a anunțat statele membre NATO că plănuiește să-l nominalizeze pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței, au informat joi reporterii Bloomberg specializați în chestiuni de apărare și NATO. NATO a refuzat să comenteze informaţiile Bloomberg potrivit cărora România i-ar fi notificat pe aliaţi că propune candidatura preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO. Totuși, care sunt șansele reale ale lui Iohannis pentru șefia NATO?
Cum este ales secretarul general al NATO
Secretarul General al NATO este ales de către statele membre ale organizației. Procesul de selecție implică consultări între statele membre și poate implica negocieri diplomatice pentru a ajunge la un consens asupra candidatului potrivit. În primă fază, statele membre pot propune candidați pentru funcția de Secretar General. Aceste propuneri pot veni de la orice membru al organizației.
Înainte de a lua o decizie finală, statele membre desfășoară consultări pentru a evalua susținerea pentru diferiții candidați. Pot exista discuții bilaterale sau multilaterale între statele membre pentru a ajunge la un consens. Procesul de selecție se bazează pe principiul consensului. Este important ca toate statele membre să fie de acord cu candidatul ales. Dacă există opoziții semnificative, se pot purta negocieri suplimentare sau pot fi propuși alți candidați.
Odată ce statele membre ajung la un consens, se face o decizie finală cu privire la numirea Secretarului General al NATO. Această decizie poate fi formalizată printr-o reuniune oficială a Consiliului Atlantic Nord, care este principala instanță decizională a NATO.
Pe cine trebuie să convingă Iohannis
Principalul contracandidat al lui Iohannis se conturează fostul premier olandez Mark Rutte. În acest moment, Rutte pare a avea sprijinul celor mai importante state din NATO – SUA, Mare Britanie, Franța și Germania. Publicația POLITICO scria acum câteva zile că Joe Biden îl susține pe Rutte, în ciuda faptului că un comentariu oficial de la Casa Albă nu venise. Cum Statele Unite sunt principalul stat din Alianță, care investește cele mai mari sume de bani, sprijinul Washingtonului ar putea fi suficient pentru a-i influența și pe ceilalți membri.
În plus, premierul estonian Kaja Kallas şi ministrul leton de externe Krisjanis Karins şi-au manifestat, de asemenea, interesul pentru funcţia supremă a NATO, dar nu au fost prezentaţi oficial drept candidaţi, mai spun diplomaţii. Așadar, confruntarea finală s-ar putea da între Klaus Iohannis și Mark Rutte.
Recent, șeful statului a anunțat că se va deplasa luni la Paris, acolo unde se va întâlni cu mai mulți lideri NATO. Chiar dacă Iohannis ar primi sprijinul Franței și al statelor europene, acesta tot ar avea nevoie de sprijinul SUA pentru a-și garanta locul la șefia NATO.
Merită amintit că actualul secretar general al NATO și-a prelungit mandatul la cererea expresă a Statelor Unite. După o întrevedere avută în 2023 la Casa Albă, Biden i-ar fi cerut lui Stoltenberg să rămână în funcţie până în 2024, asta după ce fostul premier norvegian refuzase inițial. Acest lucru demonstrează care este puterea de convingere a Statelor Unite în interiorul Alianței.
În concluzie, dacă Klaus Iohannis vizează într-adevăr funcția de secretar general al NATO, atunci singurul membru pe care ar trebui să-l convingă este președintele SUA.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
