Deputaţii USR şi cei de la partidul Forţa Dreptei au depus, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, moţiunea simplă împotriva ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila.
„Vă înmânez, în numele deputaţilor USR şi deputaţilor independenţi de la Forţa Dreptei, moţiunea simplă intitulată ‘Ministrul Rafila – turistul leneş şi cinic care lasă România fără spitale'”, a spus liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu.
A 13-ea oară e cu noroc?
Demersul useriștilor are șanse minime de reușită, ținând cont de matematica parlamentară și sistemul de alianțe din prezent. El reprezintă mai degrabă un demers făcut de ochii electoratului, pentru a mima activitatea în opoziție. Din acest punct de vedere, USR pare campion. În ultimii 2 ani de zile, partidul lui Cătălin Drulă a depus numai puțin de 12 moțiuni simple (aceasta fiind a 13-ea moțiune simplă). Toate s-au dovedit a fi un fiasco. USR știa lucrul acesta, ținând cont că matematica parlamentară nu era în favoarea lor, demersurile nefiind sprijinite de o majoritate pentru a putea trece.
Prima moțiune simplă a fost depusă în februarie 2022 și l-a vizat pe ministrul Energiei de la vremea aceea, Virgil Popescu. Moțiunea a strâns doar 98 de voturi pentru, 190 împotrivă și 2 abțineri. Rezultatul era însă previzibil. O lună mai târziu, în martie 2022, useriștii îl vor lua la țintă pe ministrul Justiției de atunci, Cătălin Predoiu. Moțiunea intitulată „Din nou cu tancul peste Justiţie – ministru Cătălin Predoiu” avea să strângă și mai puține voturi de susținere – 80. Ca urmare și aceasta avea să cadă. A treia moțiune, l-a vizat pe ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. Această moțiune nici măcar nu a strâns numărul de voturi necesare pentru a fi inițiată cu succes, ceea ce a dus practic la anularea sa.
O nouă moțiune, inițiată în aprilie, avea să-l vizeze pe ministrul Mediului, Tanczos Barna. Și aceasta s-a dovedit a fi un eșec răsunător, USR strângând doar 83 de voturi în sprijinul moțiunii. În iunie, USR ajunge la ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu. Moțiunea avea să pice și ea cu doar 60 de voturi „pentru”. Lucrul acesta nu i-a descurajat pe useriști care au decis să inițieze o nouă moțiune, din nou, împotriva ministrul Energiei, Virgil Popescu. Aceasta nu avea însă să mai fie dezbătută din cauza încheierii sesiunii parlamentare. Toamna lui 2022 avea să readucă în prim plan o nouă moțiune împotriva lui Virgil Popescu. Din nou, demersul a fost inutil pentru că și aceasta avea să cadă cu doar 85 de voturi în favoarea ei. Până la sfârșitul lui 2022, USR avea să mai depună trei moțiuni simple: una împotriva ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, una împotriva lui Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, și încă una inițiată ca urmare a neaderării țării la Schengen. Toate au fost respinse, iar ultima nu a întrunit numărul de semnături necesare.
Eșecurile pe linie din 2022 nu au însemnat nimic pentru calculele electorale ale USR. În februarie 2023, USR avea să inițieze o nouă moțiune împotriva lui Lucian Bode. În mod previzibil și aceasta avea să cadă, strângând doar 90 de voturi. A urmat o nouă moțiune împotriva ministrul Muncii, Marius Budăi. Aceasta avea să strângă însă și mai puține voturi „pentru” – 86 și avea să fie respinsă. Ultima moțiune simplă a fost inițiată în aprilie 2023 și l-a vizat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea. Aceasta avea să strângă doar 83 de voturi și să fie respinsă.
Ceea ce ne spun datele de mai sus este cât se poate de clar: inițiativele USR nu au șanse de reușită fiind făcute doar de ochii electoratului. Cu alte cuvinte, partidul lui Cătălin Drulă mimează opoziția. Cea mai „reușită” moțiune a fost, paradoxal prima depusă, împotriva lui Virgil Popescu – cu 98 de voturi „pentru”. Ulterior inițiativele USR nu au mai strâns voturi prea multe de la neutri, demersurile lor pierzând din credibilitate din cauza frecvenței. În 2023, USR pare să repete în linii mai tiparul din 2022 în ceea ce privește aceste demersuri, dar este greu de crezut că ele mai produc efecte pentru electoratul partidului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
