România are potențial să devină o putere energetică regională, însă Guvernul pare să evite să ia deciziile importante și pierde competiția cu alte state UE. Criza energetică din ultimii ani a schimbat complet piața energetică din UE, după ce Germania a redus drastic importurile de gaze din Rusia. În această situație dificilă pentru Germania, România poate deveni o sursă de gaz pentru cea mai mare economie din UE, dar acordul depinde de Austria.
Germania-Austria-Ungaria-România, noua rută a gazului
Romgaz și OMV Petrom vor exploata în următorii ani resursele de gaze din Marea Neagră, cu ajutorul proiectului Neptun Deep. Proiectul este controlat doar în proporție de 50% de Romgaz, cel mai mare producător românesc de gaze, și 50% de OMV Petrom, parte din grupul energetic din Austria. Statul român deține 20,7% din acțiunile OMV Petrom, iar astfel obține o parte din profit.
Compania OMV Petrom a încheiat recent un acord cu Uniper pentru vânzarea de gaze din zona Neptun Deep. Uniper este o companie de stat din Germania, care a fost naționalizată în 2022 pentru suma de 40 de miliarde de euro. A fost o măsură drastică, pentru ca guvernul german să aibă controlul asupra prețurilor la gaze.
OMV Petrom ar urma să vândă 1,5 miliarde de metri cub de gaze către Uniper, începând din 2027. Companiile implicate în această tranzacție au evitat să comenteze, iar Romgaz pare să fi rămas în afara acordului. Totuși, statul român va fi implicat parțial deoarece deține acțiuni la OMV Petrom.
Noua rută a gazului va pleca din Marea Neagră, se va folosi de gazoductele din Ungaria și Austria pentru a ajunge în Germania. România va deveni o țară strategică pentru cea mai mare economie din UE, deoarece germanii nu-și vor permite să piardă și aceste resurse de gaze și să treacă printr-o altă criză energetică. Importul de gaze din România ar fi oricum unul mic pentru necesarul din Germania, dar deschide ușa pentru noi colaborări. Țara noastră devine importantă pentru energia germană, chiar dacă momentan contribuim foarte puțin.
Companiile statului român, inexistente pe piața internațională
Deși România are importante resurse de gaz și petrol și este un mare producător de energie electrică, companiile statului român nu sunt prezente pe piața internațională. România nu are un important grup energetic, așa cum este OMV, ci are toate activitățile divizate în mai multe companii mai mici care ne lasă impresia că nu am fi importanți în regiune.
Spre exemplu, Romgaz exploatează gazele, Hidroelectrica gestionează hidrocentralele, Nuclearenergetica are centrala nucleară, Ministerul Energiei controlează acțiuni la Rompetrol și OMV Petrom.
Toate companiile funcționează separat și nu au o strategie comună, mai ales cele controlate direct de statul român. Dacă Guvernul ar crea un grup energetic, cu o strategie consolidată și unică, atunci România are putea avea o companie cu o cifră de afaceri mult mai mare care să poată intra în competiție pe piața internațională. Doar Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica au avut, în 2023, un profit comun de 2 miliarde de euro. Statul român mai are și alte companii care contribuie pe piața energetică. De asemenea, cifra de afaceri și profitul ar crește considerabil dacă acest grup românesc ar fi actor principal pe piața din România și s-ar extinde regional. Și pe măsură ce acest grup s-ar extinde și ar face noi achiziții și investiții ar deveni un adevărat adversar pentru grupul OMV.
De asemenea, guvernul român a avut marea oportunitate să-și extindă companiile după ce Enel a decis să-și vândă afacerile din România. Enel România a fost cumpărat, pentru 1,2 miliarde de euro, de către grupul grec PPC, care are o cifră de afaceri de aproape 6 miliarde de euro. O companie ca Hidroelectrica și-ar fi permis să cumpere Enel România, pentru că doar în 2023 a avut un profit de 6,3 miliarde de lei, adică 1,26 miliarde euro.
PPC este un mic grup energetic, cu care statul român ar fi putut să intre în competiție dacă și-ar fi grupat cele trei mari companii energetice – Romgaz, Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Enel România (noul PPC Energie) a avut o cifră de afaceri de 4,6 miliarde lei, înregistrată în 2023. Chiar dacă compania a avut mai mulți ani cu pierdere, ar putea să revină pe creștere cu un management mai eficient și cu noi investiții.
Ungaria vrea E.ON România
După ce grecii de la PPC au cumpărat Enel România, acum Ungaria vrea să facă și ea achiziții în țara noastră. În loc să vedem România cum se extinde în regiune, asistăm la o situație în care companiile de stat par paralizate pe piață.
E.ON vrea să părăsească România și ar urma să-și vândă afacerile către grupul MVM, care este controlat de guvernul de la Budapesta. MVM Group și-a crescut foarte mult cifra de afaceri după ce a făcut mai multe achiziții în ultimii ani și s-a extins în mai multe țări. Ungaria a făcut ceea ce ar fi trebuit să facă și România: MVM controlează piața energetică din Ungaria, doar că Ungaria nu are resursele naturale pe care le avem noi. Ungaria cumpără direct gaz din Rusia și intenționează să devină hub energetic pentru UE.
E.ON România are 3,4 milioane de clienți și MVM ar deveni unul dintre cei mai importanți furnizori de energie din țara noastră dacă ar face această achiziție. Totodată, MVM ar continua să-și crească cifra de afaceri și să devină o putere în regiune sau chiar un hub energetic. E.ON Energie România S.A. a ajuns, în 2023, la o cifră de afaceri de 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) și un profit net de 133 de milioane de lei. Tranzacția E.ON România și MVM este analizată de Ministerul Energiei, care intenționează să o blocheze deoarece Ungaria are afaceri cu Rusia.
„Statul român are Comisia de examinare a investițiilor străine directe. Această comisie va aduna toate informațiile și va da un aviz favorabil sau nefavorabil. Cu siguranță se va uita la tot, ce face MVM, de unde are finanțare. Tranzacția nu este încheiată până când statul român nu își dă acordul”, spunea Sebastian Burduja, ministrul energiei.
Blocarea tranzacției ar afecta tocmai investitorii străini și va provoca furia grupului E.ON. Statul român, prin companiile de stat, a oferit doar 50 de milioane de euro pentru un pachet de 68% din E.ON România, în timp ce MVM a făcut o ofertă de 200 de milioane de euro. Ministrul Burduja a refuzat să ridice oferta și să cumpere pachetul de acțiuni al E.ON România, care are o cotă de piață de aproximativ 40% pentru gaze și 15% pentru energie electrică.
Premierul Marcel Ciolacu vorbește de mai mult timp despre intenția ca România să devină putere regională, dar acest lucru nu se va întâmpla atât timp cât nu ne extindem afacerile în alte țări. Guvernul a pierdut două achiziții importante pentru a deveni o putere energetică regională: Enel România și E.ON România. Pe măsură ce companiile statului român sunt divizate și izolate pe piața energetică, vecinii noștri își extind afacerile în regiune și ajung chiar să cumpere companii din România.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
