Greva generală din educație, cel mai mare astfel de protest din ultimii 18 ani, a intrat în cea de-a treia săptămână, iar sindicatele din Educație au anunțat că greva profesorilor continuă până când le sunt rezolvate solicitările privind atât salariile, cât și „viitorul educației”. Mesajul sindicaliștilor vine după ce președintele Klaus Iohannis le-a spus profesorilor că Guvernul le-ar fi dat „tot ce au cerut”.
Cine profită de pe urma grevei profesorilor
Momentul ales de sindicate pentru a declanșa greva generală a fost de la început unul nefast din punct de vedere politic. Cererile profesorilor nu puteau fi rezolvate pentru că urma să aibe loc o schimbare de guvern – rotativa guvernamentală. Exista totodată un calendar al reformelor, convenit deja cu Comisia Europeană, inclusiv legea salarizării. În acest context, era dificil pentru Guvern, dacă nu chiar imposibil să facă foarte multe compromisuri. În ciuda situației economice dificile, Guvernul a înaintat o propunere profesorilor – o mărire de salarii. Totuși, discuțiile din ultima vreme, inclusiv oferta făcută de Guvern, a fost refuzată de către sindicate. Ca urmare, asistăm la o radicalizare a mișcării de protest care face ca un compromis să fie tot mai greu de găsit. Guvernul nu poate oferi ceea ce sindicatele cer, iar sindicatele nu par a fi dispuse să negocieze cererile.
Dincolo de pierzătorii direcți ai grevei – mișcarea afectează elevii care urmează să susțină examenele naționale, dar și încredea în Guvern și partide este erodată – există și beneficiari direcți ai mișcării. Pe plan intern, marele beneficiar este extremismul de dreapta, întruchipat în țară de partidul AUR. Pe plan extern, principalii beneficiari sunt cei care vor să destabilizeze țara și care au de câștigat de pe urma tulburărilor sociale din state membre UE/NATO. Vorbim aici despre elemente pro-ruse.
Cea mai bună paralelă o găsim în Franța contemporană. Mișcarea de protest anti-reforma pensiilor propusă de președintele Macron s-a radicalizat treptat. Pe fir a intrat și extrema dreaptă reprezentată de Marine Le Pen și partidul său. Guvernul francez nu a reușit să ajungă la nici un compromis cu protestatarii, iar în timp mișcarea a deveni de-a dreptul violentă. Le Pen s-a erijat în campioana protestatarilor, iar partidul acesteia a urcat în sondajele de opinie din Hexagon. Cu alte cuvinte, radicalizarea a funcționat în beneficiul extremei drepte franceze.
AUR mizează pe aceeași dinamică internă precum cea din Franța. Se poziționează de partea profesorilor din oportunism politic, găsind o nouă metodă de a critica actualul Guvern și partidele mainstream. Radicalizarea mișcării de protest a profesorilor este avantajul AUR cre mizează pe tehnici care includ violența. Este de ajuns să amintim de recentele evenimente de la Parlament și de comportamentul invidual al unor politiceni AUR care nu s-au sfiit să apeleze la violență de limbaj sau chiar fizică, inclusiv în clădirea legislativului din România.
Încă de la începuturile existenței sale ca partid parlamentar, AUR a mizat pe mișcări de stradă violente și pe polarizarea societății din România. Este de ajuns să ne amintim de perioada pandemiei atunci când, mânați de teoriile conspiraționiste ale liderilor AUR, o mulțime de români au ieșit în stradă denunțând măsurile de protecție ale Guvernului și ajungând chiar să amenințe cu violența medicii din spitale care își făceau doar meseria. Exact pe această dinamică mizează și acum AUR. Extremismul înflorește acolo unde populația se radicalizează și se scindează.
Cu alte cuvinte, dacă mișcarea de protest a profesorilor nu va cunoaște rapid o rezolvare politică, singurii beneficiari pe termen lung vor fi forțele extremismului de dreapta, în acest caz partidul lui George Simion & Co.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
