Skip to content
Economie

ANALIZĂ Cum putem elimina dependența de gazul rusesc. Un plan pe termen lung pentru România

Inquam Photos/Octav Ganea

În contextul sancțiunilor economice fără precedent impuse Rusiei, tot mai multe state europene, printre care și România, caută să găsească alternative la gazul rusesc. Grosso modo, pe termen scurt, mediu și lung, decidenții politici de la București au trei variante pentru a înlocui gazul rusesc: gaz lichefiat din Grecia, via Bulgaria, exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră și găsirea unor alternative pentru gaz.

Un plan pe termen lung

România este unul dintre marii producători de petrol și gaze din UE, iar dependența noastră față de gazul rusesc este incomparabil mai mică decât dependența Germaniei de pildă. Țara noastră importă 25% din gazele naturale pe care le consumă, care provin în totalitate din Rusia, iar acest procent ar putea fi substituit în totalitate printr-o strategie pe termen scurt, mediu și lung care să vizeze trei piloni.

În primul rând, pe termen scurt, țara noastră ar trebui să găsească o alternativă rapidă la importul de gaze din Rusia. Din acest punct de vedere fie am putea încerca să creștem producția internă de gaze, fie am putea găsi alternative în regiunea Balcanilor. Din acest ultim punct de vedere, Grecia ar putea deveni o astfel de alternativă pentru a acoperi acest procent. Opțiunea pare a fi sesizată deja de liderii politici de la București care, zilele acestea, au purtat discuții avansate la Sofia în acest sens. Premierul Ciucă a precizat, de pildă, că a primit asigurări de la Guvernul și premierul Greciei că interconectorii dintre Grecia și Bulgaria pentru transportul gazelor GNL vor fi realizați cât mai rapid, în vara acestui an. Asta înseamnă că până în iarna anului viitor, România ar putea importa gaz din Grecia, închizând complet poarta pentru Rusia.

facebook/Federația Patronală Petrol și Gaze

Aceasta este varianta pe termen scurt. Pe termen mediu și lung există însă alte două alternative importante. Prima este legată de gazele neexploatate din Marea Neagră. Din acest punct de vedere, România are cantități mari de gaze naturale neexploatate în bazinul Mării Neagră și le-ar putea exploata printr-un parteneriat cu o companie de foraj. Lucrul acesta a fost pus în discuție în perioada în care Liviu Dragnea era liderul PSD, dar proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră a fost practic blocat de către acesta. României îi lipsește încă o viziune strategică pe termen mediu și lung, precum și un cadru juridic precis. Resursele de gaze din Marea Neagră nu doar că ar putea acoperi în întregime cerințele interne de consum, dar ne-ar putea transforma într-un important exportator de gaze în Europa. Din varii motive însă lucrul acesta pare a nu fi observat, sau este complet ignorat, de către guverne succesive.

economica.net

O altă variantă pe termen lung ar fi înlocuirea completă a gazului cu alte surse de energie. Desigur, Uniunea Europeană își dorește o astfel de tranziție verde de pe termen lung prin care sursele de poluare să fie înlocuite cu energie regenerabilă, verde. Investiții strategice în energia regenerabilă ar oferi dividende importante României în viitor, mai ales că tendința va fi exact aceasta. Dintre sursele alternative de energie am putea menționa și centralele cu reactoare modulare mici, așa numitele SMR-uri. Anul trecut, România și Statele Unite au anunțat un parteneriat pentru construcția unei astfel de centrale, prima de acest fel din țară, în parteneriat cu US NuScale Power. Dacă va fi reglementată eficient, energia nucleară poate deveni o alternativă mult mai puțin poluantă față de gaz și combustibili fosili.

Cert este că pe termen scurt, mediu și lung există numeroase alternative față de dependența de gazul rusesc, iar decidenții politici de la București ar trebui să aibă deja o viziune strategică în acest sens.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *