Recent, Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, a declarat că autoritățile de la Viena susțin că spațiul Schengen „nu funcționează”, motiv pentru care nu consideră oportună extinderea acestuia prin aderarea României și Bulgariei. Cu alte cuvinte, Austria continuă să blocheze aderarea țării noastre la Schengen. Între timp, Bulgaria și România dezbat o strategie comună pentru aderare. Spațiul Schengen s-a extins gradual și, de-a lungul timpului, au mai existat momente în care unele state au ridicat obiecții față de intrarea unor membri noi.
Istoria extinderii spațiului Schengen
Inițial, Acordul Schengen din 1985 a fost semnat de cinci țări membre ale UE: Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos. Acesta a permis eliminarea controlului la frontierele interne ale acestor țări, facilitând astfel călătoriile libere între ele. De-a lungul timpului, mai multe alte state membre UE au aderat la acordul Schengen. Aceste aderări au avut loc treptat și au implicat verificări riguroase ale standardelor de securitate și a capacității de gestionare a frontierelor ale țărilor candidate. Printre primele state care au aderat ulterior se numără Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Austria.
În 1990 a fost semnată Convenția Schengen. Acest tratat a pus bazele juridice ale acordului Schengen și a dus la un nou val de extindere. Convenția a intrat în vigoare în 1995. Odată cu extinderea Uniunii Europene în 2004, numeroase state din Europa Centrală și de Est au devenit membre ale UE și, prin extensie, au devenit eligibile să adere la spațiul Schengen. Printre acestea s-au numărat țări precum Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria. În 2007, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovenia și Cipru au aderat la spațiul Schengen. Elveția a devenit parte a spațiului Schengen în 2011, deși nu este membră a UE. Aceasta a fost o excepție rară în care o țară non-UE a devenit parte a spațiului Schengen. Ultimul stat care a aderat la Schengen a fost Croația, la 1 ianuarie 2023.
Obiecții la extinderea Schengen
De-a lungul timpului, procesul de extindere a spațiului Schengen a fost un subiect sensibil și controversat, iar unele state au ridicat obiecții sau au avut rezerve în legătură cu aderarea unor țări la acest spațiu. Aceste obiecții erau legate, în general, de securitatea frontierelor, gestionarea migrației și aplicarea corectă a standardelor Schengen.
Franța și Germania au avut rezerve cu privire la aderarea Croației la spațiul Schengen, din motive similare legate de securitate și managementul migrației. Cu toate acestea, Croația a reușit să adere la 1 ianuarie 2023. Grecia și Cipru au fost critice față de o posibilă aderare a Turciei la spațiul Schengen, pe modelul Elveției. În mare parte, obiecțiile veneau în urma unor dispute teritoriale și politice între aceste țări. În mod similar, Finlanda a ridicat obiecții în legătură cu aderarea Estoniei în 2007 la spațiul Schengen, îngrijorându-se de managementul frontierelor și de posibilele riscuri de securitate. Aceste obiecții au fost însă în final depășite, odată ce statele care le ridicau au înțeles că nu există motive prea mari de îngrijorare și menținerea altor state în afara spațiului Schengen nu face decât să exacerbeze diferențele dintre state și în final să erodeze încrederea în interiorul UE.
Recent, Olanda și Austria au ridicat obiecții față de aderarea României și a Bulgariei. La nivel declarativ, Olanda nu se mai opune aderării României, însă există o opoziție față de aderearea Bulgariei. Cum România și Bulgaria vin la pachet, opoziția Olandei este în continuare problematică. Pe de altă parte, Austria reprezintă principalul obstacol în calea aderării României. Încă de anul trecut, Viena nu pare a fi înduplecată de eforturile guvernului român. În acest context, opoziția Austriei este una dintre cele mai feroce vis-à-vis de aderarea unui stat membru UE la spațiul Schengen.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
