Alegerile din 2024 au adus schimbări semnificative în structura Parlamentului României. Aceste schimbări reflectă dinamica politică şi noile tendinţe din preferinţele electorale ale românilor. Comparativ cu legislatura precedentă (2020-2024), unele partide au înregistrat creşteri considerabile, în timp ce altele au suferit pierderi notabile. Iată cum stau acum partidele.
PSD și AUR
Partidul Social Democrat (PSD) rămâne principalul actor politic din Parlament, dar a pierdut 17 mandate, trecând de la 103 membri în legislatura 2020-2024 la 86 în 2024-prezent. Deşi PSD rămâne cel mai mare grup parlamentar, această scădere indică o uşoară erodare a sprijinului electoral, posibil din cauza nemulţumirilor faţă de politicile guvernamentale sau a competiţiei mai intense din partea altor partide.
Cu toate acestea PSD continuă să fie la guvernare, în postură de partener senior și chiar să dea premierul României, în persoana lui Marcel Ciolacu, liderul social democraților.
Pe de altă parte, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a fost marele câştigător al alegerilor din 2024, crescând de la 23 de membri în 2020-2024 la 63 de membri. Această creştere semnificativă demonstrează consolidarea bazei sale electorale printr-un discurs naţionalist şi conservator, dar şi prin atragerea votanţilor nemulţumiţi de partidele tradiţionale. AUR a devenit astfel al doilea cel mai mare grup parlamentar, consolidându-şi rolul de principal partid de opoziție. Deși AUR și-a exprimat dorința de a guverna, partidul nu are încă o postură atât de puternică pentru a forma o guvernare monocoloră. Totodată, postura sa anti-sistem și ideologia ultra-naționalistă face ca partidele mai moderate să evite o alianță cu acest partid.
PNL, USR și UDMR
Partidul Naţional Liberal (PNL) a suferit o scădere semnificativă a reprezentării parlamentare, de la 75 de membri în legislatura 2020-2024 la 49 în prezent. Această scădere reflectă o diminuare a sprijinului popular, posibil cauzată de gestionarea ineficientă a unor crize sau de competiţia electorală mai acerbă din partea AUR şi a altor partide emergente.
Uniunea Salvaţi România (USR) a înregistrat o uşoară creştere, de la 38 de membri în legislatura 2020-2024 la 40 în prezent. Deşi această creştere este marginală, ea indică o stabilizare a poziţiei partidului în faţa unor provocări interne şi externe.
Totodată, Uniunea Democrata Maghiară din România (UDMR) a crescut uşor, de la 20 de membri la 22. Acest rezultat subliniază fidelitatea electoratului maghiar şi capacitatea partidului de a menţine o prezenţă constantă în Parlament.
SOS, POT și minoritățile
O schimbare importantă o reprezintă apariţia a două noi grupuri parlamentare: SOS România (28 membri) şi POT (24 membri). Aceste formaţiuni politice şi-au făcut loc în Parlament prin campanii care au captat atenţia electoratului dornic de alternative la partidele consacrate. Prezenţa lor ar putea fragmenta scena politică şi ar putea influenţa modul în care se formează alianţele parlamentare. Totuși, la fel ca în cazul AUR, ideologia ultra-naționalistă și postura anti-sistem a celor două partide noi le face în mare măsură nefrecventabile pentru alți potențiali aliați, cu excepția notabilă a celor de la AUR.
Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a crescut uşor, de la 17 la 18 membri. În schimb, numărul deputaţilor neafiliaţi a scăzut dramatic, de la 43 în legislatura 2020-2024 la doar 1 membru în prezent. Această schimbare indică o mai mare polarizare a voturilor către partidele organizate.
Așadar, alegerile din 2024 au adus o restructurare semnificativă a Parlamentului României, cu câştiguri importante pentru AUR, dar şi cu pierderi notabile pentru PNL şi PSD. Apariţia SOS România şi POT sugerează o dorinţă crescândă a electoratului pentru opţiuni politice alternative. Aceste schimbări vor influenţa cu siguranţă dinamica politică şi modul în care se vor desfăşura negocierile între partide, formarea coaliţiilor și chiar procesul legislativ în următorii patru ani de zile.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
