România riscă să se confrunte cu un nou sezon secetos. În mai multe comune din județul Dolj, apa este deja livrată cu program, câteva ore pe zi. Anul trecut, țara a trecut printr-o perioadă de secetă acută. Cotele Dunării au scăzut alarmant de mult, iar mai multe localități din țară au rămas fără apă. Seceta vine pe fondul schimbărilor climatice care își fac simțită prezența în tot mai multe state pe Glob. Temperaturi de 40 de grade Celsius sunt înregistrate tot mai des în țara noastră.
În acest context, autoritățile ar trebui să acționeze anticipativ. Cum schimbările climatice au devenit deja o realitate cotidiană, Guvernul ar trebui să gândească un plan național pentru a combate efectele încălzirii globale în țara noastră. Aceste efecte sunt numeroase și au ramificații în mai multe secotare: uman, agricultură, creșterea animalelor etc.
Cazul Franței
Franța este unul dintre statele greu lovite de schimbările climatice. Fiecare an pare tot mai cald în Hexagon, iar precipitațiile s-au redus în prezent cu 25% față de media anilor 1991 – 2020. Agricultura este cel mai greu lovită de acest fenomen, dar și oamenii au probleme în aprovizionarea cu apă pentru propriul consum. În acest context, guvernul de la Paris a venit cu un plan național în 15 puncte, chiar în vara acestui an. Este primul astfel de plan adoptat de Franța pentru a lupta cu schimbările climatice.
În cadrul acestui plan, guvernul de la Paris va realiza campanii de conștientizare și de informare pentru publicul larg, promovând măsuri prin care să reducă riscul deceselor în rândul populației. Totodată, sunt promovate măsuri de raționalizare inteligentă a apei și de exploatare a rezervelor subterane de apă. Prin urmare, Franța a înțeles că vechiul mod de a face lucrurile nu mai este valabil în noul context. Mai multe state ar trebui să adopte planuri similare, inclusiv România. Așadar, plecând de la exemplul Franței, ce măsuri ar trebui să adopte guvernul de la București pentru a lupta eficient cu schimbările climatice în țară?
Șapte măsuri pentru România
Guvernanții ar trebui să se concentreze pe șapte aspecte esențiale. În primul rând, ar trebui să acorde o atenție sporită conservării și utilizării eficiente a apei. Vorbim aici despre promovarea unei utilizări responsabile a apei în toate sectoarele, cum ar fi agricultura, industria și gospodăriile, prin campanii de conștientizare și educare. Se pot implementa măsuri precum instalarea de sisteme de irigație eficiente, utilizarea tehnologiilor de economisire a apei și promovarea reciclării apei.
În al doilea rând, este nevoie de îmbunătățirea infrastructurii de stocare și distribuție a apei. În acest caz, construirea și modernizarea rezervoarelor, barajelor și a rețelelor de distribuție a apei pentru a asigura o gestionare mai bună a resurselor de apă. Aceasta include, de asemenea, identificarea și reabilitarea infrastructurii vechi și deteriorate.
Colectarea și stocarea apelor pluviale reprezintă un alt pas important. Trebuie implementate sisteme de colectare a apelor pluviale în zonele urbane și rurale, astfel încât această apă să poată fi utilizată în activități non-potabile, cum ar fi irigația, curățarea străzilor sau alimentarea cu apă a toaletelor.
Mai apoi, este nevoie de o gestionare durabilă a resurselor de apă subterană. Concret, monitorizarea și reglementarea utilizării apei subterane pentru a preveni supraexploatarea și scăderea nivelului freatic. Se pot implementa politici de control al extracției apei subterane și promovarea metodelor alternative de irigare care reduc dependența de apele subterane.
Un alt obiectiv ar trebui să fie legat de protecția și refacerea ecosistemelor acvatice. În acest caz, menținerea și restaurarea zonelor umede, a pădurilor și a altor ecosisteme acvatice care contribuie la conservarea resurselor de apă și la menținerea unui echilibru hidrologic sănătos.
Totodată, este nevoie de o cooperare și o planificare regională. Cum schimbările climatice afectează toate regiunile țării, guvernul trebuie să promoveze cooperarea între regiuni pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă. Se pot înființa organisme de gestionare a apei care să coordoneze activitățile de monitorizare, planificare și distribuție a apei între diferite regiuni. Totodată, ar fi utilă și o colaborare regională, cu alte țări din zonă. Nu în ultimul rând, este nevoie de cercetare și dezvoltare. Vorbim aici despre investiții în cercetare și dezvoltare pentru a identifica noi tehnologii și metode inovatoare de conservare a apei, precum și pentru a îmbunătăți predictibilitatea și gestionarea eficientă a resurselor de apă.
Toate aceste lucruri sunt necesare pentru a combate inteligent efectele încălzirii globale. Acționând anticipativ, guvernul poate preveni o parte din dezastrul provocat annual de valurile de căldură care ajung în România.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
