România își propune o relansare amplă a industriei naționale de apărare, printr-o strategie care vizează atât achiziții majore, cât și producție locală, în cooperare cu parteneri internaționali. Programele anunțate acoperă domeniile terestru, aerian, naval, cibernetic și mobilitatea militară și includ vehicule blindate, camioane logistice, elicoptere, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, nave de patrulare, muniții, drone și infrastructură critică cu dublă utilizare, potrivit Adevărul.
Cooperare cu firme occidentale și producție în România
Vicepremierul și ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat că statul român mizează pe parteneriate între companii cu tehnologii de ultimă generație și fabrici din industria națională de apărare.
„Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licențe, cu tehnologii de ultimă generație, vor fi aduse în aceeași curte cu fabrici din industria națională de apărare”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Apărării derulează 21 de proiecte, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro. Zece dintre acestea sunt realizate prin achiziții comune cu alte state, iar 11 prin achiziții individuale ale României.
Sisteme de rachete sol-aer: nucleul apărării aeriene
Printre proiectele-cheie se află achiziția a trei sisteme de rachete sol-aer cu rază medie. Analistul politico-militar Alexandru Grumaz a explicat că aceste sisteme sunt concepute pentru a detecta și intercepta aeronave, drone sau rachete de croazieră înainte ca acestea să atingă obiective critice.
Ele funcționează ca parte a unei capabilități integrate de apărare aeriană, în care radarele, lansatoarele și centrele de comandă și control lucrează coordonat. Un exemplu consacrat este sistemul NASAMS, utilizat de mai multe state NATO și dovedit eficient inclusiv în Ucraina.
Ce înseamnă un „site NASAMS” și de câte ar avea nevoie România
Un „site NASAMS” reprezintă o unitate operațională completă, nu doar un lansator. Acesta include radare 3D, centru de comandă și control, mai multe lansatoare cu rachete AMRAAM sau AMRAAM-ER, precum și vehicule de suport și comunicații securizate.
Potrivit estimărilor, un minim operațional ar presupune 4–6 site-uri, suficiente pentru apărarea Capitalei și a câtorva obiective strategice. Un nivel compatibil cu recomandările NATO ar necesita 8–12 site-uri, iar o apărare națională stratificată ar ajunge la 15–20 de unități, integrate cu sistemele Patriot și SHORAD. În mod realist, România va începe cu 1–3 site-uri, urmând ca extinderea să se facă gradual, pe un orizont de 10–15 ani.
Navele OPV, „corvete ușoare” pentru Marea Neagră
Un alt proiect important îl reprezintă achiziția a două nave de patrulare maritimă (OPV). Din punct de vedere conceptual, acestea au caracteristici apropiate de corvete, putând fi echipate cu radare moderne, sonare de bază pentru lupta antisubmarin și sisteme de rachete pentru apărare antiaeriană sau angajarea țintelor de suprafață.
Integrarea unor sisteme de luptă de origine americană ar asigura interoperabilitatea NATO și ar transforma aceste nave în corvete ușoare din punct de vedere funcțional.
Construcția navelor în România, avantaj strategic
Construirea navelor la Șantierul Naval Galați, în parteneriat cu Damen, este văzută ca o opțiune avantajoasă pentru România. Această soluție ar permite transfer de know-how, crearea de locuri de muncă și menținerea unei capacități navale strategice pe termen lung, facilitând totodată modernizări și adaptări ulterioare.
Din punct de vedere operațional, aceste OPV-uri ar putea asigura supravegherea zonei economice exclusive, protecția infrastructurii offshore, escorta și participarea la misiuni NATO în Marea Neagră.
Lista principalelor achiziții militare prin programul SAFE
Programul SAFE include o listă extinsă de achiziții, printre care se numără transportoare blindate Piranha 5, platforme logistice, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme de rachete navale Naval Strike Missile, sisteme MANPAD, radare, drone, muniții și sisteme integrate de comandă, control și simulare, cu valori individuale ce ajung la sute de milioane sau chiar miliarde de euro.
Cum va fi finanțată modernizarea armatei
Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026–2030 și presupune împrumuturi cu maturitate de până la 45 de ani, o perioadă de grație de 10 ani și dobânzi reduse, de maximum 3%. România va începe rambursarea abia din 2035, pe parcursul a 30 de ani.
Accesarea fondurilor este condiționată de realizarea achizițiilor în comun cu cel puțin un alt stat participant, deși, în mod excepțional, sunt permise și achiziții individuale dacă contractele sunt încheiate până în mai 2026. De asemenea, cel puțin 65% din costul produsului final trebuie să provină din componente fabricate în statele participante.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
