Skip to content
Internațional

ANALIZĂ Cum se va schimba NATO după aderarea Finlandei? Implicații pentru România

yle.fi

La începutul acestei săptămâni, președintele și premierul Finlandei au făcut un anunț foarte important: Helsinki va depune oficial cererea de aderare la NATO. Motivele pentru care Finlanda, un stat care îndeplinea și în trecut criteriile de aderare la NATO, a decis să renunțe la neutralitatea strategică sunt legate în mod evident de agresiunea Rusiei în Ucraina. Pe lângă asta, Finlanda are o istorie complicată cu strămoșul Rusiei, Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Stalin a invadat Finlanda, iar finlandezii nu au uitat acest lucru. Așadar ce ar reprezenta aderarea Finlandei, și probabil ulterior a Suediei, pentru viitorul NATO și pentru situația strategică a Europei?

Importanța aderării Finlandei la NATO

De la căderea Zidului Berlinului și a regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, Alianța Nord Atlantică a continuat să se extindă în rândul statelor care anterior făceau parte din Pactul de la Varșovia. Extinderea NATO spre Est, către granițele Rusiei a fost primită cu puține proteste inițial din partea Moscovei, în parte și datorită faptului că Rusia trecuse prin trauma destrămării Uniunii Sovietice la sfârșitul anului 1991. Dar odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin în Rusia, Moscova a început să conteste tot mai mult extinderea Alianței Nord Atlantice. La summitul NATO de la București din 2008, Putin a avertizat direct că nu va tolera o extindere viitoare a alianței în ceea ce el considera a fi sfera de influență a Rusiei, respectiv state precum Georgia sau Ucraina. Putin s-a ținut de cuvânt și a invadat militar Georgia în 2008 pentru a preveni apropierea acestei la NATO. În 2014 a ales să anexeze ilegal o porțiune din Ucraina – Crimeea, care îi oferea și o ieșire strategică la Marea Neagră prin portul Sevastopol. Rațiunea ținea tot de pericolul aderării Ucrainei la NATO. În 2022 a decis să invadeze miliar Ucraina pentru a preveni apropierea acesteia de NATO. Dar operațiunea așa-zis “specială” a Rusiei s-a împotmolit. Ucrainenii au rezistat, ajutați de armele din Occident, iar acum Putin caută o victorie mult mai mică în Ucraina – destabilizarea țării și menținerea unei regiuni separatiste pro-ruse în Sud-Estul Ucrainei. Efectul neprevăzut de Kremlin a fost însă întărirea coeziunii în interiorul Alianței Nord-Atlantice și a UE. Practic toate tentativele lui Putin de a slăbi coeziunea internă a UE și NATO prin diverse tactici derivate din războaiele asimetrice – propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice etc. – au fost șterse cu buretele de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

 

sursa: axios.com

 

 

În aceste condiții, aderarea Finlandei la NATO (și probabil a Suediei) reprezintă un alt efect neprevăzut. Cu alte cuvinte, în loc să slăbească NATO, Putin a reușit performanța de a întări Alianța. Desigur, Putin a lansat și un avertisment, spunând că Rusia va răspunde dacă NAT O va începe să consolideze infrastructura militară a Finlandei și Suediei. Totuși, experții militari occidentali sunt sceptici.

Într-un interviu recent pentru MSNBC, fostul general David Petraeus, fost director al CIA, era de părere că în ciuda faptului că aderarea Finlandei va reprezenta o provocare pentru Rusia, Kremlinul nu are prea multe opțiuni la îndemână pentru a preveni aderarea: „Ultumul lucru pe care și l-ar dori (Rusia) ar fi să deschidă un nou front. Ei nu pot să îl gestioneze bine nici pe acesta din Ucraina…Au anunțat că vor tăia electricitatea către Finlanda și probabil vor exista și alte măsuri. Dar în final, cred că opțiunile militare ale Rusiei sunt foarte limitate”, a precizat fostul general American.

Aderarea Finlandei la NATO aproape că ar tripla lungimea graniței dintre NATO și Rusia, de la aproximativ 700 de km, în prezent, la aproximativ 1.900 de km. Totodată, în cazul aderării Finlandei, statele Baltice ar fi mult mai bine protejate și, totodată, s-ar deschide un nou flanc Nordic al Alianței.

Implicații pentru România

Aderarea Finlandei la NATO ar avea implicații și pentru România. Lărgirea Alianței în Nordul Europei ar spori securitatea României și ar lua atenția Rusiei de pe zona Europei de Sud-Est, centrând-o în schimb pe partea de Nord-Est a Europei, înspre zona statelor Baltice, a Finlandei și eventual a Poloniei.

Dar lucrul acesta ar putea reprezenta și un dezavantaj pentru noi. Flancul de Nord-Est al NATO ar putea deveni, din cauza proximității față de Rusia, mai important decât Flancul de Sud-Est. România ar putea atrage mai puține forțe militare ale NATO și mai puține resurse, de vreme ce majoritatea vor fi concentrate în Polonia, statele Baltice și Finlanda. Lucrul acesta ar putea diminua valoarea strategică a României pe flancul NATO. Totodată, atenția ar putea fi mutată mai mult asupra Mării Baltice, în detrimentul Mării Negre. Prin urmare, decidenții politici de la București vor trebui să depună mai multe eforturi pentru a-și convinge omologii occidentali de importanța strategică a României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *