Dacian Cioloș are planuri mari pentru 2024 și se visează președintele României, după ce întreaga sa carieră este marcată de eșecuri politice. Deși este pe scena politică de mai bine de douăzeci de ani, având diferite funcții în Comisia Europeană sau guvernul României, Cioloș a evitat mereu să-și asume o candidatură și să ceară votul cetățenilor în mod direct, pentru a-și măsura capacitățile electorale.
Dacian Cioloș a vorbit despre intențiile sale pentru 2024, arătând că obiectivul său sunt alegerile prezidențiale, nu cele locale sau parlamentare.
„Nu am luat încă o decizie unde voi candida, nu-mi văd o candidatură la locale şi nu cred că voi candida la parlamentul naţional. Mă interesează o candidatură, personal vorbesc, acolo unde cred că mi-aş putea folosi experienţa pe care am acumulat-o, la prezidenţiale, şi nu exclud o candidatură, în continuare, la europarlamentare, chiar dacă e mult mai puţin probabilă decât a fost în 2019”, a declarat fostul premier.
Declarația lui Dacian Cioloș este un mesaj electoral, cu mult înainte de data alegerilor, și își pune propriul nume în lupta pentru Cotroceni pentru a încerca să rămână relevant pe scena politică cu micul său REPER, un partid de doar 2%. Fostul premier face doar un joc de imagine pentru a atrage atenția și pentru a încerca să găsească o colaborare sau o alianță.
În 2019, Dacian Cioloș nu a avut curajul nici măcar să intre în cursa internă din USRPLUS pentru alegerile prezidențiale, când partidul și-a ales candidatul la un Congres. În vara lui 2019, Cioloș a stat departe de lupta pentru Cotroceni și l-a lăsat pe Dan Barna să-și asume acea candidatură împotriva Vioricăi Dăncilă și a lui Klaus Iohannis. Rezultatul lui Barna a fost de doar 15%, locul 3 cu 1,3 milioane de voturi.
Cioloș este acum în partidul REPER care există doar în mediul online, cu un număr mic de parlamentari și europarlamentari furați de la USR. Partidul a fost fondat de politicieni care nu au o carieră politică impresionantă, nu au construit mișcări politice de succes și nu au fost votați niciodată cu votul popular, ci pe listele USRPLUS în 2019, la alegerile europarlamentare. Niciunul dintre cei 5 fondatori nu a condus un partid politic de succes, iar Dacian Cioloș, în cele câteva luni cât a stat la conducerea USR, a reușit să provoace o scădere în sondaje din care USR nu-și mai revine nici acum.
Partidul REPER este măsurat la 2%, într-un sondaj CURS din luna mai, realizat doar în București, având mai puțin și decât partidul SOS, condus de Diana Șoșoacă. REPER, care e văzut ca un partid al elitiștilor de la Bruxelles, nu reușește să convingă nici măcar Bucureștiul, cel mai pro-UE oraș din România. Liderii REPER nu au mesaje pentru actualele probleme din România și se concentrează pe subiecte la nivel european, care pentru electoratul român sunt foarte puțin relevante.
Eșecurile politice ale lui Dacian Cioloș
Întreaga carieră a lui Dacian Cioloș a depins de alte partide politice mai mari. În 2007 a fost numit ministru al agriculturii în guvernul Tăriceanu, fiind văzut ca un apropiat al fostului președinte Traian Băsescu. Între 2010 și 2014, PDL-ul condus de Băsescu l-a trimis la Bruxelles pentru funcția de comisar european pentru agricultură. Timp de câteva luni a fost comisar personal pentru Jean-Claude Juncker, fostul președinte al Comisiei Europene. În toamna lui 2015, Klaus Iohannis îl desemnează premier al României și primește mandatul după ce PSD și PNL l-au votat în Parlament.
După 2015, Cioloș își începe singur cariera politică formând partidul PLUS, cu câțiva foști miniștri din guvernul său, printre care Vlad Voiculescu, Dragoș Pâslaru sau Dragoș Tudorache. PLUS reușește să supraviețuiască doar într-o alianță cu USR, care ulterior a devenit fuziune.
În urma fuziunii, Cioloș preia conducerea USR și se confruntă cu grupul Barna-Drulă-Ghinea care păstrează controlul intern al partidului. Cioloș a avut un USR ieșit de la guvernare, în urma unui scandal cu Florin Cîțu, și a încercat să revină în Guvern, propunând chiar un guvern format doar cu membri USR.
Guvernul Cioloș 2 a fost respins de Parlament, reușind doar 88 de voturi dintr-un necesar de 234 pentru a obține guvernarea. Dacian Cioloș a reușit performanța negativă de a fi propunerea de prim-ministru cu cele mai puține voturi în Parlament, chiar dacă se știa de dinainte de vot că niciun alt partid nu va susține această formulă de guvernare.
Dacian Cioloș a fugit de toate bătăliile politice, fiind conștient că nu are șanse să câștige. Aceeași situație este și în 2023, când George Simion, apărut în politica românească din 2020 și fără funcții importante, are mai multe șanse la alegerile prezidențiale decât Dacian Cioloș. Inclusiv Diana Șoșoacă ar avea un rezultat mai bun la prezidențiale decât Dacian Cioloș, potrivit unui sondaj Atlas Intel.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
