ANALIZĂ De ce Austria nu va fi fericită cu noul acord UE privind migrația

comisia europeana UE
Sursa foto: Comisia Europeana

Austria a blocat extinderea spațiului Schengen din cauza migrației care forțează frontierele Uniunii Europene. Noul acord UE privind migrația nu este un motiv de bucurie pentru austrieci, deoarece nu oprește fluxul tot mai mare de cetățeni africani care se aventurează spre Europa.

Președintele Klaus Iohannis, prezent la Granada la Summitul Comunității Politice Europene, a precizat că noul pact pentru migrațiune ar putea să nu schimbe poziția Austriei privind Schengen. Președintele României a arătat că s-au făcut doar progrese modeste și insuficiente pentru a convinge Austria.

„Sincer, progresul obţinut, după părerea mea, este destul de modest, dar este un progres, recunoaştem. Faţă de nimic ce am avut până acum, fiindcă de ani de zile se negociază şi poziţiile statelor au fost foarte diferite, nu s-a putut ajunge la nimic, acum avem o bază mai degrabă tehnică şi ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, anumite puncte unde au fost negocieri intense, tratează aspecte pe care nu le-aş numi majore şi atunci nu cred că atunci că acest pas care s-a făcut acum, aşa-numitul Pact pe migraţie, va schimba poziţia Austriei”, a declarat Klaus Iohannis.

Ce au decis liderii UE

Disputa cea mai aprinsă, la nivelul UE, a fost între Italia și Germania. Berlinul voia să introducă un amendament care excludea ONG-urile de la acuzația de exploatare a migrației și erau considerate utile pentru salvarea migranților pe mare. Cu alte cuvinte, ONG-urile deveneau, în versiunea germană, niște taxiuri pentru migranții ilegali.

Germania a retras amendamentul, dar nu a rezolvat în niciun caz problema. Guvernul de la Berlin finanțează anual mai multe ONG-uri tocmai pentru a transporta migranții care intră ilegal în apele teritoriale ale statelor membre UE. ONG-urile respective dețin bărci sau chiar nave de mari dimensiuni și se deplasează în apele internaționale sau chiar în apele teritoriale ale Libiei, Tunisiei și alte țări de pe coasta Africii, iar de acolo preiau migranții ilegali care se deplasează cu o barcă de mici dimensiuni. Ulterior, ONG-urile finanțate de Germania transportă migranții în Italia.

Noul pact prevede că „operațiunile de ajutor umanitar ale ONG nu trebuie considerate exploatare a migranților atunci când nu există un obiectiv de destabilizare a Uniunii sau a unui stat membru”. Noua lege permite în continuare ONG-urilor să transporte migranții către UE, dar victoria guvernului italian este acea referire la acțiunile de destabilizare. Cel mai probabil guvernul de la Roma se va folosi de aceasta pentru a se declara pus în pericol de migranți și a trece la o stare de urgență cu măsuri mai dure.

Guvernul italian, condus de Giorgia Meloni – cea care promitea că va bloca bărcile cu migranți – , s-a grăbit să cânte victoria în urma acestui acord, deși favorizează migrația. De asemenea, noul pact le oferă migranților mai multe drepturi în UE la asistență medicală, protecție socială (hrană, cazare) și un sistem de redistribuire între statele membre.

Nici reprezentanții ONG nu sunt foarte mulțumiți, considerând că noul pact le dă dreptul statelor să aresteze sau să rețină migranții care nu au documente și care nu pot justifica că vin din zone de război.

Giorgia Meloni
Sursa foto: Giorgia Meloni

Austria nu e fericită

Guvernul austriac nu e fericit cu noul acord UE, motiv pentru care s-a abținut în ziua votului. Polonia și Ungaria s-au opus acordului, iar Austria, Cehia, Slovacia s-au abținut. Aceste state își doreau un acord care să împiedice intrarea migranților pe teritoriul UE.

Totodată, Austria este nemulțumită și de redistribuirea migranților sau cotele de migranți. În ultimii ani, au fost mai multe scandaluri între statele UE deoarece nu voiau să preia migranții din țările care le ofereau prima asistență. Franța, Germania sau Austria au refuzat de mai multe ori să preia persoanele intrate ilegal în Italia.

Doar în primele 7 luni din 2023 pe teritoriul Italiei au intrat peste 100.000 de migranți, fiind cel mai mare număr din ultimii 5 ani. Pe teritoriul UE au ajuns 230.000 de migranți de la începutul acestui an. Cu cât numărul lor crește, cu atât vor crește și cotele distribuite în alte țări. În ultime săptămâni, numeroase țări UE au decis să-și întărească apărarea la granițe pentru a opri persoanele care încearcă să intre ilegal. Polonia, Slovacia, Germania, Austria sunt principalele state UE care au luat această măsură.

În concluzie, Austria nu are motive să-și schimbe poziția în privința Schengen, mai ales că discursul anti-migranți în UE se amplifică pe măsură ce se apropie alegerile europarlamentare din 2024, dar și alegerile federale din Austria. În mai multe state UE, partidele cu discurs anti-migrațiune reușesc să crească rapid în sondaje, iar cel mai bun exemplu este AfD în Germania, care a depășit SPD, partidul cancelarului Scholz, cu 5 procente.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: