Skip to content
Politică

ANALIZĂ De ce avem nevoie de un minister al tranziției ecologice. Ce țări UE au înființat o astfel de instituție

enlit.world

Președintele Klaus Iohannis a anunțat înființarea unui grup de lucru pentru a combate schimbările climatice din România. Ar fi un pas mai mult decât necesar pentru noi deoarece schimbările climatice deja ne afectează în fiecare an și provoacă pagube. Ministerul Mediului pare depășit în această perioadă și nu arată că ar fi capabil să țină pasul cu toate solicitările ecologiștilor europeni.

Ministerul Mediului are o strategie pentru schimbările climatice, dar aceasta a fost valabilă până în 2020. De doi ani, Ministerul nu a mai prezentat o altă strategie, un alt plan de țară și nu știm ce intenții are. Tanczos Barna, ministrul mediului, a vorbit despre interzicerea centralelor de apartament în clădirile noi. Ministrul ar vrea ca noile blocuri ce se ridică în România să aibă centrală pentru toată clădirea sau pentru tot complexul rezidențial. Doar că nimeni nu știe cum va arăta această lege sau când va fi adoptată. Ministrul a promis că în ianuarie-februarie 2022 se va aplica această schimbare.

Schimbările climatice și tranziția ecologică sunt două subiecte care vor domina Uniunea Europeană în următoarele decenii. PNRR-ul ar trebui să fie mai ales despre tranziția ecologică a României, dar după cum vedem din document, nu există niciun capitol care să trateze separat această problemă. Guvernul a împărțit tranziția verde între mai multe ministere, precum Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor ș.a.

În PNRR-ul României, un capitol important este „valul renovării”, care e de fapt o componentă importantă pentru tranziția ecologică. Bugetul pentru acest „val” al renovării este de 2,2 miliarde de euro, iar mare parte din sumă va merge pe investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor: „Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent; Axa 1 – schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliența în clădiri rezidențiale multifamiliale; Axa 2 – schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice”. 2,17 miliarde de euro ar urma să fie investite în aceste proiecte.

La capitolul energie, România promite 460 de milioane de euro pentru „Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile”, fiind cel mai important angajament asumat de Ministerul Energiei. România vrea să aloce 1,2 miliarde de euro din PNRR pentru managementul deșeurilor, alte 1,1 miliarde de euro pentru păduri și protecția biodiversității și alte câteva sume împărțite pe diferite obiective.

Guvernul României nu are o viziune completă asupra a ceea ce înseamnă tranziție ecologică. PNRR-ul actual este amestecat, într-o tentativă disperată a miniștrilor de a introduce orice. România are nevoie de un minister al tranziției ecologice tocmai pentru a arăta că înțelege această nouă viziune a Uniunii și este capabilă să aibă un plan pentru ca țara noastră să se adapteze la noile cerințe impuse de Uniunea Europeană.

În ce țări UE există un minister al tranziției ecologice

Tranziția ecologică sau verde nu trebuie împărțită între mai multe ministere, pentru că va ajunge îngropată în birocrație. Tranziția ecologică trebuie să fie un minister care să aibă puterea să impună proiecte și să le monitorizeze. În cazul în care România nu va respecta obiectivele impuse de UE, va ajunge să fie amendată, va plăti din ce în ce mai mult pentru energie, materii prime, transport, va pierde investiții și locuri de muncă. România riscă să fie dată în judecată sau chiar să piardă fondurile europene dacă nu respectă tranziția ecologică și neglijează acest capitol.

Alte state UE tratează cu mai multă seriozitate chestiunea tranziției ecologice. Italia, Spania și Franța sunt țări care au înființat recent un minister al tranziției ecologice. Aceste ministere stabilesc cele mai importante obiective ale Guvernului în domeniul schimbărilor climatice și propun proiecte pentru tranziția ecologică. Ministerul tranziției ecologice din Franța nu se ocupă doar de schimbări climatice, ci are atribuții și în domeniul justiției sociale, gestionează transportul verde, sectorul energetic, protecția biodiversității.

De asemenea, Italia, Spania și Franța alocă un capitol din PNRR special pentru tranziția ecologică, unde sunt menționate toate proiectele ce vizează: mașini electrice, energie din surse regenerabile, protejarea mediului înconjurător, managementul deșeurilor, eficiența energetică a clădirilor etc. Italia și Spania au site-uri speciale pentru PNRR-uri, unde explică toate proiectele și obiectivele, dar și arată cum se va schimba viața cetățenilor și ce beneficii vor exista în următorii ani.

În privința tranziției ecologice, România pare că nici măcar nu a înțeles acest concept, în timp ce alte state UE îl transformă într-un mod de a face politică și de a guverna. Totodată, în România niciun partid parlamentar nu se declară ecologist și nu militează pentru tranziția ecologică. USR este cel care a gestionat PNRR-ul României și nu a fost capabil să introducă un capitol special pentru tranziția ecologică, cu proiecte concrete pentru această schimbare care va marca viitorul Uniunii Europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *