ANALIZĂ De ce avem o prezență mai mare la vot în ceilalți ani? Efectul mobilizării și al comasării

Sursă foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Prezența la vot a ajuns la 31,80% la alegerile locale, până duminică la ora 16.00, în timp ce la alegerile europarlamentare este de 33,02%, potrivit datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă în timp real. Peste 5,5 milioane de alegători au votat în primele nouă ore de la deschiderea secțiilor.

Prezență la vot mare comparativ cu alți ani

La scrutinul local din 2020, până la această oră, prezența la vot era de 30,94%. În ceea ce privește alegerile pentru reprezentanții României în Parlamentul European, în urmă cu cinci ani, până la ora 16.00 se prezentaseră la urne 31,29% dintre cetățenii cu drept de vot.

Prezența la urne la alegerile locale este comparabilă cu cea din 2016. Atunci, la ora 16:00 prezența la urne era de 31,6%, la nivel național. Județul fruntaș era Giurgiu (40,7%), iar cea mai scăzută prezență se înregistra tot în Bucureşti – 20,2%. Pe de altă parte, la alegerile europarlamentare din 2014 am avut o prezență aproape de două ori mai mică la această oră față de cea din prezent – 18,41%.

Efectul comasării

De asemenea, comasarea alegerilor s-a dovedit a fi benefică pentru creșterea prezenței la urne la ambele tipuri de scrutin. În mod normal, alegerile europarlamentare nu ar fi trezit un interes major din partea electoratului și astfel ar fi dus la o prezență relativ scăzută la urne. În prezent poate fi observat efectul comasării, diferența dintre prezența la vot la alegerile locale și la cele europarlamentare fiind foarte mică.

Pe de altă parte, faptul că prezența la vot la alegerile europarlamentare este puțin mai mare decât la alegerile locale (33,02% vs. 31,80%) poate sugera câteva aspecte importante legate de interesul cetățenilor și de eficacitatea campaniilor electorale. În ultimii ani, Uniunea Europeană a fost implicată în numeroase decizii și politici care afectează direct statele membre, inclusiv România. De exemplu, politica privind migrația, criza economică, pandemie, schimbările climatice și securitatea energetică sunt subiecte de mare interes pentru cetățeni. Alegătorii pot percepe că deciziile luate la nivel european au un impact semnificativ asupra vieților lor de zi cu zi. Probleme precum subvențiile agricole, reglementările economice, drepturile consumatorilor și standardele de mediu sunt gestionate la nivel european și afectează direct fiecare stat membru.

Efectul mobilizării electoratului

Prezența destul de ridicată la urne, comparativ cu anii precedenți poate indica și o eficiență a partidelor în ceea ce privește mobilizarea electoratului. Utilizarea rețelelor sociale și a platformelor online pentru a ajunge la un public larg și diversificat a devenit o componentă esențială a campaniilor electorale. Aceste medii permit o comunicare rapidă și eficientă a mesajelor și pot stimula participarea tinerilor și a celor care sunt mai activi online, iar partidele politice din România, indiferent de culoarea lor, le-au folosit din plin atât în campanie, cât și în precampanie.

Platformele online oferă un spațiu pentru dezbaterea publică și schimbul de opinii, ceea ce poate duce la o conștientizare mai mare a importanței votului și la mobilizarea electoratului. Pe de altă parte, ele pot fi folosite și într-un mod meschin, pentru a propaga informații false și pentru denigrarea competitorilor politici. Unele partide populiste au folosit platformele online tocmai în acest scop. Efectul a fost însă similar, producând o mobilizare a electoratului nemulțumit la urne. Pentru a contracara, partidele mainstream au mobilizat și ele electoratul prin campanii online. Efectele conjugate ale celor două tipuri de mobilizare se observă prin prezența relativ mare la vot.

Un indiciu pentru alegerile prezidențiale

Alegerile locale și europarlamentare vor servi cu siguranță ca o hârtie de turnesol pentru alegerile prezidențiale din toamnă. Modul în care electoratul se va mobiliza până la sfârșitul zilei va reprezenta un indicator pentru eficiența campaniilor purtate de diferitele partide politice. Acestea și-ar putea ajusta strategiile viitoare plecând de la rezultatele de astăzi.

În concluzie, alegerile locale și cele europarlamentare reprezintă un test atât pentru electorat, cât și pentru partide, iar rezultatele parțiale privind participarea la vot arată că electoratul răspunde printr-o prezență relativ activă la urne, ceea ce înseamnă că partidele au avut o strategie bună de atragere la vot.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: