USR va organiza la finalul lunii februarie un Congres dedicat modificării statutului partidului, însă pachetul de propuneri supus dezbaterii nu conține nicio clarificare privind poziționarea ideologică a formațiunii. Deși tema revine constant în dezbaterea internă, conducerea partidului pare să amâne din nou asumarea unei identități politice explicite.
Congresul, programat pentru perioada 27 februarie – 1 martie, la Sibiu, nu vizează schimbări la nivelul conducerii, ci exclusiv ajustări statutare. Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că vor fi propuse modificări de structură, inclusiv în privința mandatelor aleșilor, a mecanismelor interne de vot și a responsabilizării conducerilor locale.
Potrivit USR, printre propunerile aflate pe masa Congresului se numără cooptarea unor personalități în forurile de conducere, introducerea unui sistem de vot intern care să favorizeze pluralismul de opinii și posibilitatea demiterii conducerilor politice ale filialelor în situații excepționale. Cu toate acestea, una dintre cele mai sensibile teme – definirea ideologică a partidului – lipsește din agenda oficială.
Amendamente respinse înainte de dezbatere
Claudiu Năsui și Cristina Prună au înaintat trei amendamente, dintre care doar cel referitor la limitarea mandatelor aleșilor a fost supus votului în Comitetul Politic. Un alt amendament, care propunea menționarea explicită a USR ca partid de centru-dreapta în statut, nu a ajuns însă nici măcar la vot.
Claudiu Năsui acuză o blocare deliberată a discuției ideologice, susținând că propunerea a fost „pre-cenzurată” și exclusă din dezbatere. În opinia sa, conducerea partidului ar urmări o repoziționare spre centru sau chiar spre stânga, iar includerea unei definiții clare în statut ar fi contrară acestei strategii. El amintește că Dominic Fritz a declarat încă din campania pentru conducerea partidului că își dorește un USR de centru, nu de centru-dreapta.
Această poziție intră în contradicție cu rezultatul unui referendum intern din 2020, când peste 11.000 de membri – reprezentând peste 91% dintre votanți – au susținut explicit orientarea de centru-dreapta a partidului. Cu toate acestea, statutul nu a fost modificat, iar în partid există voci care susțin că ambiguitatea ideologică permite un control mai strâns al conducerii.
Ce spun analiștii politici
Politologul Radu Carp consideră că lipsa asumării ideologice reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale USR și ar fi trebuit să fie tema centrală a Congresului. În opinia sa, partidul riscă să repete traiectoria Mișcării Cinci Stele din Italia, care a încercat să se definească drept „anti-sistem” și fără ideologie, ajungând ulterior într-un con de umbră electoral.
Radu Carp atrage atenția că USR pare blocat în jurul pragului de 10% și nu reușește să atragă electorat nou, ba chiar a pierdut segmente importante prin scindări și mișcări de dizidență, precum REPER, SENS sau plecarea unor figuri precum Nicu Ștefănuță. În acest context, miza reală ar fi reconectarea cu electoratul fragmentat care s-a desprins din partid.
Analistul avansează și o posibilă explicație strategică pentru ambiguitatea ideologică: teama USR de o eventuală fuziune de absorbție cu PNL, în cazul în care cele două partide s-ar suprapune prea clar pe zona de centru-dreapta. De asemenea, apartenența USR la familia europeană Renew, care cultivă o identitate liberală vagă, ar contribui la menținerea acestei neclarități doctrinare.
O alternativă: progresism moderat și piață liberă
Politologul George Jiglău consideră că USR ar avea mai mult de câștigat dintr-o poziționare ideologică mai fermă, dar echilibrată: progresism moderat în planul valorilor sociale și orientare pro-piață în plan economic. O astfel de clarificare ar permite partidului să se diferențieze mai clar de PNL, care se revendică tot de la centru-dreapta, dar are un profil conservator pe zona de valori.
În opinia lui Jiglău, USR a avut de câșștigat în trecut din poziționări progresiste punctuale, precum la referendumul pentru familie din 2018, când a fost singurul partid parlamentar care a adoptat o poziție clară. O asumare similară, dar coerentă și explicită, ar putea ajuta partidul să recupereze din electoratul pierdut, fără a aluneca spre un progresism radical de tipul celui promovat de SENS.
Congresul, după un eșec electoral
Congresul USR pentru modificarea statutului are loc la scurt timp după eșecul de la alegerile pentru Primăria Capitalei, unde candidatul partidului, Cătălin Drulă, s-a clasat pe locul patru, cu 13,90% din voturi. Rezultatul a accentuat dezbaterea internă privind direcția partidului, însă reuniunea de la Sibiu pare să evite, cel puțin pentru moment, răspunsul la cea mai sensibilă întrebare: ce fel de partid vrea să fie, de fapt, USR.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
